Patru petroliere au fost afectate de incendii în Strâmtoarea Ormuz, joi, în urma detonării unor mine marine în zona strategică. Incidentul a implicat explozia unor încărcături explozive care au lovit navele în timp ce acestea parcurgeau o rută neautorizată din sudul strâmptorii. Gărzile Revoluției Iraniene au emis un comunicat prin care au descris circumstanțele acestor atacuri, menționând că echipajele navelor au ignorat somațiile forțelor de coastă și au oprit echipamentele de navigație.
Conform informațiilor furnizate de Gărzile Revoluției Iraniene, trei dintre nave au explodat și au fost imediat cuprinse de flăcări după contactul cu dispozitivele explozive. Ulterior, televiziunea de stat a confirmat că forțele armate iraniene au identificat un al patrulea petrolier avariat de mine marine într-o zonă restricționată. Agenția maritimă britanică UKMTO a raportat, la rândul său, prezența unui vas cuprins de flăcări în largul coastelor din Oman, însă soarta echipajelor rămâne necunoscută.
În cadrul acestui incident, militarii de la Teheran au raportat că au capturat o dronă americană de recunoaștere în perimetrul unde au avut loc exploziile. În același timp, Centcom a susținut că a facilitat transportul pentru 1,5 miliarde de barili de petrol și a declarat că principalele rute maritime sunt sigure. Armata americană a afirmat că a reușit să curețe culoarul maritim de diverse dispozitive explozive, contrariind astfel versiunile oficiale ale autorităților iraniene.
Hossein Mohebi, purtător de cuvânt al Gărzilor Revoluției Iraniene, a respins vehement declarațiile armatei americane, avertizând operatorii navali asupra pericolelor din zonă. Acesta a susținut că rutele neautorizate sunt minate și că armatorii și echipajele poartă responsabilitatea pentru trecerea pe aceste căi. Hossein Mohebi a solicitat dovezi independente pentru a demonstra afirmațiile Centcom privind deminarea strâmtorii, criticând comunicările acestui comandament militar de pe rețelele sociale.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct critic pentru comerțul global, având o lățime de treizeci de kilometri în cel mai îngust punct. Înainte de conflictul militar actual, acest culoar maritim asigura tranzitul pentru o cincime din volumul mondial de hidrocarburi. Tensiunile din această regiune afectează direct stabilitatea piețelor energetice internaționale, având în vedere volumul masiv de petrol care traversează zilnic această zonă strategică pentru a ajunge la consumatorii globali.
Incidențele de securitate maritimă în zonele de tranzit sunt monitorizate atent de organizațiile internaționale, deoarece orice perturbare a fluxurilor de petrol poate genera volatilitate pe piețele de mărfuri. În contextul actual, stabilitatea rutelor comerciale rămâne o prioritate pentru asigurarea aprovizionării energetice globale, în condiții de incertitudine geopolitică crescută în Orientul Mijlociu.