Ion Ariton a fost desemnat noul președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, conform unui comunicat transmis de companie către Bursa de Valori București. Această schimbare de actually în conducerea organismului de supraveghere intervine după ce Silviu-Razvan Avram a renunțat la funcția sa. Decizia de înlocuire a fost oficializată joi, marcând o etapă nouă în structura de guvernanță a unuia dintre cei mai importanți actori energetici din România.
Noua numire vine ca urmare a demisiei lui Silviu-Razvan Avram, care a abandonat rolul în contextul unui dosar penal. Acesta a fost trimis în judecată în urmă cu un an, însă procesul de suspendare a fost unul lung. Reprezentanții Ministerului Energiei au menționat anterior că nu au fost notificați oficial despre trimiterea în judecată a acestuia într-un dosar de corupție, deși discuțiile privind suspendarea au început în luna mai 2026, la solicitarea Guvernului Bolojan.
Ion Ariton, vârsta de 70 de ani, deține o experiență politică și administrativă extinsă, având în CV rolul de fost ministru al Economiei în perioada 2010-2012. Acesta a fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica încă din noiembrie anul trecut. Înainte de această funcție, Ion Ariton a ocupat poziția de membru în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în intervalul 2019-2021, după ce nu a mai avut activități în alte scopuri începând cu anul 2021.
Carieră politică a fostului președinte include și mandatul de senator în legislaturile 2008-2012 și 2012-2018, fiind totodată lider al PDL Sibiu. Ion Ariton a fost implicat în dosarul Gala Bute, însă a fost achitat în anul 2018 pentru acuzațiile de participație improprie la abuz în serviciu și folosire a influenței. În același dosar, Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu executare, în timp ce Ion Ariton a fost exonerat de răspundere.
În perioada de ministru al Economiei, Ion Ariton a participat la întâlniri cu șeful Gazprom, Alexei Miller, atât la București în 2010, cât și la Moscova în 2011. Aceste discuții oficiale aveau ca scop încheierea unui acord pentru eliminarea intermediarilor la importul de gaze, însă nu au condus la un rezultat concret. Totuși, negocierile au vizat și posibilitatea ca entitatea rusă să preia depozite de gaze din România, în contextul pozițiilor ocupate de acesta în trecut.
Schimbările de la nivelul marilor companii de stat din sectorul energetic sunt adesea influențate de contextul politic și de evoluțiile juridice ale conducătorilor. În perioada actuală, piețele de energie sunt monitorizate atent, în timp ce deciziile administrative privind managementul infrastructurii critice rămân sub observația investitorilor de pe Bursa de Valori București, care urmăresc stabilitatea guvernanței în companii precum Hidroelectrica.