Nuclearelectrica a anunțat că, miercuri, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare. Această decizie vine în urma opririi reactorului, cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării la gura de captare, fenomen care a afectat procesul de răcire al reactoarelor. Procesul de repornire este unul complex și urmează proceduri stricte de securitate nucleară.
Conform unei informări transmise de directorul general Mihai Gioară către Bursa de Valori București, resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Această operațiune este considerată un pas esențial pentru stabilitatea sistemului. Compania a subliniat că specialiștii au menținut unitățile în condiții sigure pe toată durata perioadei de oprire, executând activități specifice de întreținere.
Situația energetică din România a fost marcată de o stare de alertă din 1 august, după ce prima unitate a fost oprită pe 28 iulie din cauza debitului redus al Dunării. Această secetă a afectat și producția celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie la nivel multianual cu 10-15% din energia națională. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă, cu o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare, asigură circa o cincime din producția de energie electrică a țării.
În ceea ce privește Unitatea 2, reluarea funcționării acesteia depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Nuclearelectrica explică faptul că utilizarea Unității 1 presupune consumul unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Doar după ce condițiile hidrologice vor permite acest lucru, al doilea reactor va putea fi repornit și sincronizat ulterior la sistemul național.
Impactul asupra consumului a fost vizibil recent, când temperaturile scăzute au împins cererea de energie peste pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni. Această valoare reprezintă un nivel de consum neîntâlnit de la 2 martie, conform datelor furnizate de Transelectrica. Din cauza lipsei capacităților nucleare în acel moment, a fost necesar recorul la importuri, deși centralele eoliene au oferit un aport semnificativ pentru acoperirea cererii.
Evoluția producției de energie electrică în România este strâns legată de debitul fluviilor și de capacitatea de stocare a resurselor. În perioadele de secetă extremă, precum cea care a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă, sistemul energetic național depinde în mod critic de importuri și de funcționarea altor surse de energie pentru a menține echilibrul între producție și consumul de vârf.