Nuclearelectrica a demarat miercuri, 4 noiembrie, manevrele specifice pentru repornirea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Această operațiune a fost necesară după ce nivelul apei din Dunăre a scăzut critic, afectând procesul de răcire al reactorului. Compania a confirmat că acțiunile de pornire au început abia după ce au fost îndeplinite toate condițiile minime necesare pentru ca procesul să se desfășoare în deplină siguranță nucleară.
Conform calendarului estimat de Nuclearelectrica, resincronizarea Reactorului 1 cu Sistemul Energetic Național este programată pentru vineri, 6 noiembrie. Această etapă tehnică va permite reluarea treptată a contribuției unității la producția de energie electrică din țară. Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a comunicat această informație prin intermediul unei raportări oficiale adresate Bursei de Valori București, subliniind importanța acestui pas pentru stabilitatea sistemului.
În ceea ce privește a doua unitate, repornirea Reactorului 2 nu va avea loc automat și depinde strict de evoluția debitului Dunării. Funcționarea primului reactor va consuma volume mari de apă, ceea ce poate duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Astfel, Nuclearelectrica necesită o creștere susținută a nivelului apei în râu înainte de a putea demara procedurile de pornire pentru a asigura condițiile tehnice necesare.
Situația critică a început pe 28 iulie 2026, când Unitatea 1 a fost oprită din cauza deficitului de apă, iar în luna august centrala a fost oprită integral. Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare și asigură circa 20% din producția națională de energie. Lipsa acestora a forțat România să apeleze la importuri de electricitate pentru a acoperi cererea, în special în perioadele de solicitare ridicată.
Impactul secetei a fost amplificat de scăderea producției hidroenergetice de la Porțile de Fier, care contribuie în medie cu 10-15% la producția națională. Această diminuare simultană a surselor nucleare și hidroenergetice a pus presiune pe rețea, în condițiile în care consumul a depășit pragul de 8.000 MW. Reluarea funcționării reactorului de la Cernavodă este văzută ca un element esențial pentru securitatea energetică și reducerea dependenței de importuri.
Evoluția energetică a României este monitorizată constant de operatorul de sistem, Transelectrica, care gestionează echilibrul între producția internă și consum. În perioadele de temperaturi scăzute, când cererea de energie crește brusc, stabilitatea rețelei depinde de capacitatea de producție constantă a reactoarelor. Gestionarea resurselor de apă pentru răcirea centralelor rămâne un punct critic pentru asigurarea disponibilității unităților nucleare pe termen lung.