Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui a intrat în procesul de revizie anuală și reîncărcare cu combustibil, începând cu data de 8 octombrie 2026. Această oprire programată va dura până la sfârșitul lunii noiembrie, reducând producția disponibilă cu aproximativ 1.000 MW. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, avertizează că acest eveniment complică bilanțul energetic al regiunii, afectând direct România într-o perioadă în care consumul de seară crește odată cu scăderea temperaturilor și a duratei zilei.
Riscul major este legat de dependența de importuri în momentele în care producția internă nu acoperă cererea. Dumitru Chisăliță a prezentat un scenariu de lucru în care, la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă se pot atrage doar 2.500 MW, va exista o diferență de 200 MW care va trebui acoperită prin flexibilitate, producție suplimentară sau reducerea consumului, subliniind vulnerabilitatea sistemului.
Presiunea asupra pieței este accentuată de faptul că vecinii pot avea nevoie de energie simultan cu România. Dacă temperaturile scad în România, Ungaria și Balcanii, cererea regională va crește, iar dacă vântul este slab, surplusurile pentru export se vor reduce considerabil. În aceste condiții, importul devine mai scump și mai greu de asigurat, chiar dacă Bulgaria poate continua exporturile și Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, sub rezerva capacității rețelelor de transport.
Din punct de vedere economic, scăderea producției disponibile va determina probabil creșterea prețurilor la energia electrică în orele de vârf. Când producția scade, piața apelează la surse mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Dumitru Chisăliță explică faptul că, deși facturile nu cresc automat astăzi, costul acestei vulnerabilități se poate reflecta în ofertele contractuale viitoare, afectând stabilitatea financiară a consumatorilor.
Siguranța sistemului depinde și de capacitatea de a menține rezerve pentru avarii neașteptate. Un bilanț care funcționează la limită devine extrem de vulnerabil la prima pierdere a unui grup de producție sau a unei legături de transport. De asemenea, factorii meteorologici precum nebulozitatea pot reduce producția fotovoltaică din timpul zilei, limitând energia disponibilă pentru încărcarea bateriilor și capacitatea de a păstra apa în acumulări pentru vârful de consum de seară.
În contextul actual, analiza indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est, luând în calcul oprirea unității 6 de la Kozlodui. Deși România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie, marja de siguranță poate deveni foarte mică în serile reci, cu vânt slab și avarii tehnice suplimentare, ceea ce impune o gestionare atentă a resurselor disponibile.