Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria, cu o capacitate de 1.000 MW, va fi oprită pentru lucrări de întreținere anuală și reîncărcare cu combustibil. Oprirea este programată să înceapă joi și se estimează că procesul de renovare a blocului va dura până la sfârșitul lunii noiembrie. Această decizie a fost anunțată oficial de operatorul centralei, care a precizat că unitatea 5 va continua să funcționeze în funcție de nivelul fluviului Dunărea și de rezervele de apă tehnice.
Această retragere temporară a producției de energie crește presiunea asupra sistemului energetic din România, în special în orele de seară, când consumul de electricitate este mai ridicat. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a subliniat că România depinde de importuri în momentele când producția internă nu acoperă cererea. Scăderea disponibilității de 1.000 MW are loc într-un context în care zilele se scurtează și temperaturile pot scădea, forțând un consum mai mare de energie.
Analiza realizată de Dumitru Chisăliță include un scenariu de lucru în care România ar putea avea nevoie de importuri de până la 2.700 MW în orele de seară. Acest calcul se bazează pe o ipoteză de consum de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. Dacă importurile ar fi limitate la 2.500 MW, ar rămâne un deficit de 200 MW care ar trebui acoperit prin flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste cifre reprezintă ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială.
Riscul este amplificat de faptul că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași intervale orare, reducând surplusurile disponibile pentru export. Dacă România, Ungaria și Balcanii înregistrează simultan un consum ridicat, în condiții de vânt slab, importul devine mai scump și mai dificil de asigurat. Scenariul elaborat de AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est, luând în calcul oprirea unității de la Kozlodui.
Din punct de vedere economic, reducerea producției regionale ar putea determina creșterea prețurilor la energia electrică în orele de vârf. Când oferta scade, piața apelează la surse mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Dumitru Chisăliță a menționat că, deși facturile nu cresc automat astăzi, costul vulnerabilității poate fi reflectat în contractele viitoare. Autoritățile ar fi trebuit să prezinte un bilanț credibil al resurselor pentru a gestiona aceste perioade dificile.
Securitatea energetică depinde de capacitatea de a menține rezerve pentru eventuale avarii neașteptate ale unor grupuri de producție sau a legăturilor de transport. Un sistem care funcționează la limita capacității devine vulnerabil la prima defecțiune tehnică. În plus, factorii meteorologici precum nebulozitatea pot reduce producția fotovoltaică și capacitatea de a încărca bateriile, lăsând sistemul fără suport în orele critice de după apusul soarelui.