Parlamentul European a votat joi amânarea cu trei ani a unor obligații specifice privind monitorizarea și raportarea emisiilor de metan din sectorul energetic. Această decizie a fost luată în urma aprobării unui amendament susținut de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, care subliniază necesitatea protejării producției de petrol și gaze atât din România, cât și din restul Uniunii Europene. Măsura a fost adoptată cu un număr de 341 de voturi.
Amendamentul propus de Virgil Popescu prevede o amânare cu doi ani mai mare decât cea care fusese inițial propusă de către Comisia Europeană. Pe lângă modificarea calendarului, europarlamentarul a anunțat că, împreună cu colegii din Partidul Popular European (PPE), a obținut introducerea unei clauze de revizuire. Aceasta obligă Executivul european să prezinte, până la data de 1 iulie 2029, un raport detaliat despre pregătirea pentru aplicarea noilor reguli și efectele acestora asupra securității aprovizionării cu energie.
Modificările vizează direct importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune, oferindu-le un termen până la 31 mai 2031 pentru a demonstra respectarea cerințelor de monitorizare și raportare. Această prevedere se aplică acordurilor de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024, precum și raportării măsurilor de adaptare pentru contractele mai vechi. În ceea ce privește intensitatea emisiilor de metan, prima raportare pentru producătorii și importatorii din UE este programată pentru 5 august 2031, în loc de 5 august 2029.
Operatorii europeni din sectorul petrolului și gazelor vor beneficia de un interval suplimentar de trei ani pentru transmiterea rapoartelor verificate. Termenul pentru activele exploatate direct de operatori este stabilit pentru februarie 2030, în timp ce pentru activele care nu sunt operate direct de aceștia, termenul este luna august 2031. Virgil Popescu a explicat că aplicarea acestor cerințe trebuie să țină cont de realitățile de pe teren, de costurile implicate și de capacitatea de a face investiții fără a pierde competitivitatea.
Pentru industria energetică din România, problema este accentuată de numărul mare de sonde vechi, care pot genera costuri semnificative pentru evaluare și monitorizare. În țară există peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate în prezent. Fără un calendar de aplicare realist, aceste cheltuieli ar putea afecta capacitatea producătorilor români de a susține investițiile majore deja aflate în derulare, conform declarațiilor europarlamentarului.
Reglementările privind emisiile de metan fac parte din cadrul mai larg al politicii climatice europene, care urmărește reducerea gazelor cu efect de seră din sectoarele industriale. Implementarea acestor standarde de monitorizare și verificare este esențială pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, însă necesită un echilibru între responsabilitatea față de mediu și securitatea energetică a statelor membre.