Piața energiei din România a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în luna octombrie, România urcând pe poziția a doua în topul celor mai scumpe piețe spot din Uniunea Europeană. Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare, operată de OPCOM, a ajuns la 239,31 euro/MWh. Această valoare reprezintă o dublare față de nivelul de 121,84 euro/MWh înregistrat în aceeași lună a anului trecut, marcând o presiune majoră pe piața energetică națională.
Această explozie a costurilor este cauzată de o combinație de factori care au afectat disponibilitatea și consumul. Prețul record al gazelor, resursa care determină prețul energiei, a jucat un rol central, alături de nefuncționarea centralei nucleare de la Cernavodă. În plus, condițiile meteorologice mai puțin favorabile din a doua parte a lunii au redus producția fotovoltaică și au crescut necesarul de energie din rețea, deoarece autoconsumul prosumatorilor a scăzut considerabil.
Analizând evoluția recentă, se observă o creștere de 36% față de luna septembrie, când prețul mediu pe OPCOM a fost de 176,14 euro/MWh. În septembrie, prețul fusese deja cu 81% mai mare decât cel din septembrie 2025, de 97,95 euro/MWh. În întreg trimestrul al treilea, prețul mediu zilnic a fost de 148,85 euro/MWh, ceea ce a plasat România pe poziția a 4-a în topul celor mai scumpe piețe spot din UE, cu un nivel de 60% peste cel din același trimestru al anului trecut.
De la începutul anului și până în prezent, România ocupă poziția a 4-a în topul celor mai scumpe piețe din UE, cu un preț de 138,44 euro/MWh, fiind depășită doar de Italia, Irlanda și Ungaria. Pe termen lung, furnizorii vor fi nevoiți să transfere creșterile costurilor de achiziție în facturi, deoarece gazul este sursa marginală care dictează prețul. Clienții non-casnici vor fi cei mai afectați, fiind nevoiți să achite întreaga majorare de pe piața liberă, atât pentru gaze, cât și pentru curent.
Impactul economic va fi resimțit indirect și de către consumatorii casnici, prin intermediul prețurilor la bunuri. Deoarece companiile vor transfera costurile suplimentare cu utilitățile în prețurile produselor, se creează o presiune inflaționistă suplimentară. În timp ce clienții casnici beneficiază de gaz la preț reglementat, companiile plătesc prețul pieței, unde gazul din producția internă este indisponibilizat de reglementările protecționiste ale statului, fiind utilizat în principal gazul de import.
În contextul volatilității pieței, Hidroelectrica a justificat creșterea prețului energiei active pentru clienții noi și contractele care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh. Această decizie vine pe fondul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare angro de energie electrică, încheiate la prețuri ce depășesc pragul de 900 lei/MWh. Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh.