Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a expus la Luxemburg prioritățile României în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi. Obiectivul principal vizează stabilirea unor tarife de rețea transparente și accelerarea procesului de electrificare, cu un accent deosebit pe reducerea costurilor pentru populație și pentru întreprinderi. România susține ca regulile europene să permită adaptarea la particularitățile sistemelor energetice naționale și să respecte competențele autorităților de reglementare locale.
În ceea ce privește tarifele de rețea, care acoperă transportul și distribuția energiei electrice, Dumitru Chisăliță a subliniat importanța utilizării eficiente a infrastructurii existente. România susține reguli care să încurajeze investițiile necesare pentru modernizarea rețelelor, evitând în același timp costurile nejustificate care afectează facturile cetățenilor. Ministrul a cerut, de asemenea, o întâlnire de urgență între miniștrii Energiei și cei ai Finanțelor pentru a răspunde presiunilor asupra consumatorilor înainte de sezonul rece.
Pe partea de politică fiscală, România a argumentat că impozitarea energiei trebuie discutată strict în cadrul legislației fiscale europene, respectând regula unanimității. Obiectivul de stimulare a electrificării trebuie să fie corelat cu impactul asupra bugetelor naționale și al industriei. În acest context, oficialul a pledat pentru o abordare neutră din punct de vedere tehnologic, recunoscând atât energia nucleară, cât și sursele regenerabile ca piloni complementari ai sistemului energetic european.
Securitatea aprovizionării a inclus și discuții despre pregătirea pentru perioada 2026–2027, unde Dumitru Chisăliță a cerut un răspuns european coordonat pentru a asigura continuitatea alimentării. România a susținut diversificarea rutelor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale și investițiile masive în interconectări și stocare. De asemenea, ministrul a solicitat Comisiei Europene să prezinte rapid propunerea legislativă de revizuire a cadrului privind securitatea energetică, punând accent pe reziliența în fața riscurilor climatice.
Un punct de interes major a fost sprijinirea Republicii Moldova, în contextul discuțiilor cu ministrul Dorin Junghietu. România a reafirmat necesitatea solidarității europene pentru a asigura reziliența pe termen lung a Republicii Moldova prin dezvoltarea interconectărilor și integrarea la piața europeană. Totodată, s-a pus accent pe rolul rafinăriilor europene în securitatea carburanților, subliniind că menținerea unor capacități de rafinare competitive este esențială pentru Europa Centrală și de Est, în special în perioade de criză.
În ceea ce privește decarbonizarea, România a susținut dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon, dar a avertizat că obligațiile impuse operatorilor trebuie să fie proporționale. Ministerul Energiei subliniază că tranziția trebuie să fie realistă, evitând sarcini excesive asupra industriei în condițiile în care infrastructura de transport pentru CO2 este încă în fază de dezvoltare. Obiectivul final rămâne menținerea unei economii competitive prin reguli predictibile și termene de adaptare echitabile.