Nivelul extrem de scăzut al Dunării a expus vulnerabilități tehnice majore în cadrul proiectului de extindere a centralei nucleare CNE Kozlodui. Situația a forțat autoritățile să reevalueze soluțiile de răcire pentru cele două noi unități de tip AP-1000, ceea ce ar putea duce la creșteri masive ale costurilor de construcție sau la cheltuieli operaționale suplimentare pe termen lung.
Proiectul actual se bazează pe utilizarea celor două canale de răcire existente, destinate celor șase unități ale centralei. Totuși, unul dintre canale este în prezent nefuncțional, fiind destinat reparațiilor majore, fapt ce a afectat deja capacitatea de producție a uneia dintre unitățile VVER-1000. Soluția inițială prevedea modernizarea canalului și coborârea pompelor la o adâncime mai mare, dar eficacitatea acestei metode este acum pusă la îndoială.
Din acest motiv, echipa de la CNE Kozlodui – Capacități Noi analizează construirea unor turnuri de răcire pentru ambele unități noi. Deși această opțiune ar putea fi mai ieftină inițial decât repararea canalului, ea va crește costurile de întreținere pe viitor și va modifica parametrii tehnici ai proiectului. Experții estimează că impactul financiar al acestor modificări ar putea depăși pragul de 20 de miliarde de euro.
În prezent, procesul de autorizare și implementare este afectat de aceste incertitudini tehnice și de revizuirea parametrilor de proiectare. Dacă calendarul inițial prevedea funcționarea primei unitate în 2034, există discuții despre o amânare a termenului de finalizare la anul 2038. Ministrul energiei, Iva Petrova, a menționat că există un model financiar actualizat, însă detaliile privind noile calcule nu au fost comunicate.
Situația contractelor de inginerie cu consorțiul Westinghouse și Hyundai este, de asemenea, complexă. O anexă pentru prelungirea lucrărilor a fost blocată anterior de Holdingul Energetic Bulgar, însă noua conducere a CNE Kozlodui consideră că este necesar un nou contract separat pentru a asigura o transparență mai bună. În acest moment, rămân multe necunoscute privind finanțarea și progresul tehnic al unităților VII și VIII.
Evoluția proiectului de la CNE Kozlodui are loc într-un context în care infrastructura hidrografică regională este vulnerabilă la variații de debit. Nivelul scăzut al Dunării a afectat deja capacitatea de producitate a unor centrale nucleare din România și Ungaria, demonstrând necesitatea unor soluții de răcire robuste. Această problemă de climat și gestionare a resurselor de apă devine un factor critic pentru stabilitatea energetică a regiunii.