Sebastian Burduja, nominalizat la Ministerul Energiei, prezintă un profil caracterizat printr-un parcurs academic internațional marcat de instituții de prestigiu. Născut în București în 1985, acesta a absolvit Stanford University în Științe Politice, înainte de a urma un program dublu de master la Harvard. Acesta din urmă a inclus politici publice la Harvard Kennedy School și administrarea afacerilor la Harvard Business School. În 2019, Burduja a obținut doctoratul în economie și afaceri internaționale la Academia de Studii Economice din București.
Înainte de activitatea politică din România, Burduja a lucrat ca expert în dezvoltare la Banca Mondială, în Washington. Cariera sa politică include rolul de cofondator al Ligii Studenților Români din Străinătate și funcția de deputat de București din 2020, în cadrul PNL. La nivel guvernamental, a condus Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării între 2022 și 2023, preluând Ministerul Energiei în iunie 2023, funcție ocupată până în iunie 2025.
Mandatul său la Ministerul Energiei a fost marcat de gestionarea crizei energetice și a investițiilor masive din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Totuși, perioada a fost însoțită de dispute privind companiile de stat și jaloanele din PNRR. În aprilie 2025, deputata USR Cristina Prună a solicitat publicarea listei administratorilor care trebuiau înlocuiți la cererea Comisiei Europene. Burduja a susținut că procedurile de revocare au fost declanșate pentru a evita pierderea a aproximativ 290 de milioane de euro din PNRR.
O altă controversă a vizat angajarea unei firme private, în martie 2025, pentru aproximativ 28.000 de euro, în scopul elaborării unei ordonanțe de urgență privind sprijinul pentru consumatorii vulnerabili. Burduja a justificat această decizie prin complexitatea tehnică a proiectului și necesitatea finalizării mecanismului la timp. La începutul anului 2025, acesta a trimis o scrisoare către aproape 40 de companii și instituții, invocând „patriotismul energetic” și solicitând analiza efectelor negative ale Green Deal.
După încetarea mandatului, Burduja a continuat să fie implicat în discuții despre sectorul energetic. În mai 2026, acesta a avut un schimb de replici cu succesorul său, Bogdan Ivan, privind plătile din PNRR și Fondul pentru Modernizare. În august 2026, Burduja a criticat închiderea unor capacități de producție și a susținut că România a acceptat o tranziție energetică prea rapidă, fără investiții suficiente în stocare. El a replicat că plătile menționate de Ivan se referă la contracte semnate în mandatul său.
Sectorul energetic român rămâne un subiect de interes major, în contextul unor decizii administrative care implică sume semnificative. De exemplu, Transelectrica a fost solicitată de SGG să ofere explicații privind un contract de 11,78 milioane de euro pentru închirierea unui nou sediu pe o perioadă de cinci ani. Aceste discuții despre gestionarea resurselor și a infrastructurii apar într-un moment în care stabilitatea energetică și direcția tranziției rămân puncte critice de dezbatere publică.