Programul de Guvernare pentru perioada 2026-2028 introduce o schimbare de paradigmă în strategia energetică a României, punând accent pe dezvoltarea simultană a capacităților de producție, stocare și transport. Documentul oficial stabilește ca priorități majore finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, implementarea proiectului Tarnița-Lăpuștești și lansarea primelor concesiuni pentru parcuri eoliene offshore în Marea Neagră. Această abordare vizează creșterea producției interne și consolidarea mixului energetic prin utilizarea gazelor naturale, energiei nucleare, hidroenergiei și a surselor regenerabile.
Sectorul nuclear reprezintă pilonul central al noilor promisiuni guvernamentale, cu asumarea adoptării unei decizii finale de investiție pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Guvernul subliniază că finanțarea pentru aceste unitate va fi asigurată, în timp ce proiectul de retehnologizare a Unității 1 rămâne o investiție cheie în perioada vizată. Dacă aceste proiecte vor respecta calendarul stabilit, structura producției de energie electrică din România va fi redefinită pe termen lung, oferind stabilitate sistemului național.
În ceea ce privește stocarea energiei, strategia menționează proiectele Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, propunând susținerea acestora prin contracte pentru diferență. Pentru noile capacități de stocare bazate pe baterii, finanțarea publică va fi condiționată de furnizarea efectivă de servicii către sistemul energetic. În paralel, autoritățile vor schimba modul de acordare a sprijinului pentru investiții, trecând de la evaluările ex-ante la acordarea ajutoarelor în funcție de capacitatea efectiv pusă în funcțiune, pentru a elimina proiectele speculative.
Tranziția către energie verde va include o gestionare mai strictă a retragerii capacităților de cărbune, procesul fiind corelat direct cu punerea în funcțiune a unităților care vor prelua sarcina acestora. În acest context, restructurarea Complexului Energetic Oltenia este identificată ca fiind una dintre cele mai sensibile componente ale procesului de tranziție. Pe frontul regenerabilelor, se pune accent pe lansarea procedurii de concesionare pentru proiectele eoliene offshore din Marea Neagră, după succesul investițiilor în fotovoltaic și eolian onshore.
Infrastructura energetică va beneficia de extinderea interconectărilor transfrontaliere și de consolidarea rolului României în Coridorul Vertical și Coridorul Verde. Planul prevede, de asemenea, generalizarea contorizării inteligente și modernizarea rețelelor de termoficare din marile orașe utilizând fonduri europene. Pentru consumatori, mecanismele generale de plafonare vor fi înlocuite cu scheme de sprijin țintite în funcție de venit, aplicate direct pe factură, acestea fiind extinse și către segmentul gazelor naturale.
Obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene impun o transformare profundă a mixului energetic pentru a asigura securitatea aprovizionării. România urmărește prin aceste măsuri să reducă dependența de importurile de energie și să accelereze electrificarea economiei. Modernizarea rețelelor și dezvoltarea capacităților de stocare sunt elemente esențiale pentru gestionarea volatilității surselor regenerabile și pentru menținerea stabilității sistemului energetic național în viitorul apropiat.