Reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă vor rămâne indisponibile pentru producția de energie electrică în următoarea decadă, a anunțat marți secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. În ciuda absenței acestor unitate de producție din rețeaua națională, oficialul a oferit asigurări că livrările către consumatori nu sunt periclitate. Decizia de a menține reactoarele oprite este legată de condițiile hidrologice actuale care afectează funcționarea centralelor.
Cristian Bușoi a explicat, în urma Comandamentului în Energie privind evitarea unui blackout, că nicio redeschidere a celor două reactoare nu va avea loc în următoarele zece zile. Secretarul de stat a precizat că prognozele actuale privind debitul Dunării nu permit stabilirea unei date concrete pentru momentul în care unitățile vor putea reveni în Sistemul Energetic Național. Situația este determinată de nivelul scăzut al apei, care afectează procesul de răcire.
În ceea ce privește echilibrul energetic, Cristian Bușoi a susținut că presiunea asupra importurilor de electricitate din Ungaria s-a redus, deoarece situația regională este acum stabilă. În România, deși Nuclearelectrica are cele două reactoare oprite și există probleme cu producția hidroelectrică, unitățile pe gaz natural funcționează la capacitate maximă. Totodată, anumite capacități, precum cele de la Iernut, trec prin perioade de mentenanță programată, însă acestea au fost incluse în estimările de funcționare.
Pentru a compensa deficitul, la Complexul Energetic Oltenia urmează să revină în funcțiune, joi, o unitate de la Turceni, permițând funcționarea a trei grupuri în paralel. Totuși, importurile de energie vor rămâne necesare în perioadele de vârf de consum. Cristian Bușoi a avertizat că, pe baza prognozelor, importurile ar putea atinge maxime istorice de aproximativ 3.500 MW în anumite zile din octombrie, în special în jurul orei 21:00, deși în timpul zilei consumul este acoperit fără probleme.
Centrala de la Cernavodă dispune de două reactoare CANDU, fiecare având o putere de aproximativ 700 MW, ceea ce înseamnă un total de circa 1.400 MW de capacitate scoasă din sistem. În condiții normale, această centrală asigură aproximativ 20% din producția națională de energie. Prima unitate a fost oprită pe 28 iulie, iar a doua pe 13 august, după ce nivelul Dunării nu a mai putut asigura răcirea turbinelor necesară pentru funcționarea în siguranță.
Absența producției nucleare din rețeaua națională reprezintă un factor critic pentru securitatea energetică, având în vedere că Cernavodă este singura centrală nucleară din România. Această situație de indisponibilitate a unităților de la Cernavodă, combinată cu nivelul scăzut al debitului Dunării, obligă sistemul energetic să se bazeze pe importuri masive și pe capacitățile de producție termică pentru a menține stabilitatea rețelei în perioadele de cerere ridicată.