O serie de retrageri ale marilor companii și fondurilor de investiții din Statele Unite marchează o scădere dramatică a prezenței americane în sectoarele strategice ale României. După plecarea unor entități precum Chevron și ExxonMobil, noua retragere a fondului Carlyle din proiectul de producție de gaze din Marea Neagră semnalează o continuitate în acest proces de abandon al investițiilor în securitatea energetică națională.
Carlyle a anunțat, la data de 29 octombrie 2026, că își vinde participațiile din Black Sea Oil & Gas (BSOG) către Mazarine Energy. Fondul american, care în 2015 a devenit acționar majoritar în această companie, părăsește astfel proiectul Midia Gas Development, o operațiune de producție de gaze naturale offshore care a intrat în exploatare în iunie 2022. Această tranzacție, deși condiționată de aprobări, reprezintă o retragere dintr-unul dintre cele mai importante proiecte de producție de gaze din zona Mării Negre.
Această mișare urmează alte retrageri semnificative ale giganților americani din piața românească. În septembrie 2026, Franklin Templeton a anunțat renunțarea la administrarea Fondului Proprietatea după 16 ani de activitate, procesul de preluare de către SAI Muntenia Invest urmând să se finalizeze în aprilie 2027. Anterior, ExxonMobil a ieșit din proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagră, participarea sa de 50% fiind cumpărată de Romgaz la 1 august 2022.
Contextul geopolitic din regiune crește presiunea asupra acestor decizii de business. În timp ce investitorii americani se retrag, Marea Neagră a fost declarată zonă de risc major de către asigurători, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale și a descoperirii de mine în apropierea instalațiilor de la Neptun Deep. Incidențele de securitate, precum lovirea unui bloc de locuințe în Galați sau amenințările la Portul Constanța, coincid cu perioadele de retragere a capitalului străin.
Evoluția acestor plecări este strâns legată de stabilitatea politică și de direcția strategică a țării. Procesul de retragere a investitorilor a început în februarie 2015, când Chevron a renunțat la concesiunile pentru gaze de șist de la Pungești. Ulterior, pe parcursul mandatelor de guvernare, semnalele de schimbare a direcției au fost marcate de discuții despre „naționalismul sănătos” și de modificări în structura de putere politică de la nivel central.
Situația de securitate în zona de frontieră rămâne critică, reflectând tensiunile constante din conflictul din Ucraina. În timp ce România încearcă să își asigure independența energetică prin proiecte offshore, vulnerabilitatea maritimă și prezența amenințărilor în zona economică exclusivă complică eforturile de atragere a capitalului de lungă durată din afara Uniunii Europene.