Sistemul Electroenergetic Național se confruntă cu riscul unei crize de alimentare cu energie electrică, pe măsură ce unitățile 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă nu vor putea fi repuse în funcțiune în luna noiembrie 2026. Decizia este motivată de menținerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în țară și de imposibilitatea de a relua producția nucleară în perioada menționată. Autoritățile pregătesc prelungirea măsurilor de control asupra consumului și a exporturilor pentru a proteja stabilitatea sistemului.
Situația este agravată de prognozele privind regimul pluviometric, care indică un deficit de precipitații ce va continua și în prima jumătate a lunii noiembrie. Această secetă prelungită afectează direct hidraulicitatea râurilor din țară, limitând capacitatea centralelor hidroelectrice de a produce energie. De asemenea, prognoza debitului Dunării nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă, ceea ce menține presiunea pe rețea la niveluri critice.
În luna noiembrie, consumul de energie electrică la vârful de sară este estimat la valori de până la 8.500 MW, însă acest prag poate fi depășit dacă temperaturile vor scădea semnificativ sub mediile multianuale. Producția de energie fotovoltaică este de asemenea sub presiune, având o prognoză defavorabilă cu un maxim de 2.000 MW, din cauza scăderii perioadei de radiație solară și a creșterii nebulozității. Producția eoliană va varia între 50 MW și 1.200 MW, în funcție de prognozele de vânt.
Vulnerabilitatea sistemului este accentuată de o criză regională de energie, în care mai multe centrale nucleare din Europa își reduc capacitatea de producție. În Bulgaria, centrala de la Kozlodui reduce producția cu aproximativ 1000 MW, în timp ce în Ungaria, centrala de la Paks va avea reduceri de până la 1000 MW. Totodată, în Cehia, centrala de la Temelin va reduce producția cu aproximativ 1000 MW, limitând astfel posibilitățile de import pentru România.
Transelectrica S.A. a declarat că dispune de toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național, inclusiv prin creșterea producției din sursele disponibile sau reducerea consumului. Autoritățile au prelungit anterior capacitatea operatorului de a limita consumul marilor consumatori industriali și de a stopa exporturile de energie. Această strategie vizează evitarea unor consecințe economice și sociale grave cauzate de lipsa rezervelor de putere necesare pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf.
Oprirea unităților de la CNE Cernavodă a fost determinată de necesitatea de a respecta procedurile de siguranță nucleară în condițiile debitului extrem de redus al Dunării. Unitatea 1 a fost oprită pe 28.07.2026, iar unitatea 2 pe 13.08.2026. Această situație de indisponibilitate a producției de bază nucleare vine într-un context de scădere generală a disponibilității resurselor regenerabile și de limitare a capacității de generare pe cărbune, care poate funcționa doar cu maximum 1.200 MW.