România traversează o perioadă de instabilitate energetică majoră, cauzată de debitele istorice scăzute ale Dunării și de oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. În acest context, Ministerul Energiei propune un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se prelungește starea de alertă energetică până la data de 31 octombrie. Măsura vizează acordarea unor puteri extinse companiei Transelectrica pentru a implementa proceduri stricte de siguranță în scopul menținerii interconexiunii cu Europa Continentală.
Operatorul de sistem, Transelectrica, va putea aplica o serie de măsuri de urgență pentru a preveni un colaps al infrastructurii critice. Acestea includ creșterea rezervelor tehnologice din unitățile care funcționează pe combustibil alternativ și pornirea grupurilor aflate în rezerva tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național. Totodată, compania are autorizația de a reduce sau chiar de a anula capacitatea de interconexiune pe direcția export, precum și de a reduce schimburile de energie deja notificate.
O altă măsură prevăzută în proiectul de Hotărâre de Guvern este limitarea consumului de energie electrică în tranșe, conform Normativului de limitare a consumului. Această acțiune va viza în principal actorii economici cu consumuri mari, precum fabricile sau alte firme industriale, fără a avea ca țintă consumatorii casnici. Scopul principal al acestor intervenții este protejarea sistemului până la depășirea crizei hidrologice, care este estimată să dureze până la finalul lunii octombrie.
Situația este agravată de regimul hidrologic deficitar, care a impus oprirea Unității 2 de la Cernavodă după deconectarea Unității 1 la sfârșitul lunii iulie. Debitul de la Baziaș este la cea mai mică valoare înregistrată vreodată, iar între 15 și 22 octombrie există un risc critic ca nivelul apei să atingă pragul limită de -262 cm. Din acest motiv, pornirea vreunui reactor nuclear este considerată imposibilă în perioada următoare, lăsând sistemul fără producția de energie nucleară.
Producția de energie este afectată și de volatilitatea surselor regenerabile și de limitele de combustibil. Grupurile pe cărbune pot funcționa la un maximum de 1.200 MW din cauza rezervelor limitate, în timp ce producția solară scade sub 2.800 MW din cauza nebulozității. Producția eoliană este estimată la un minim de 600 MW în prima decadă a lunii octombrie, iar consumul la vârful de seară se poate ridica până la 8.000 MW, generând riscuri economice și sociale grave.
Guvernul a aprobat deja menținerea măsurilor de siguranță pe piața energiei până la 30 octombrie. Această decizie vine într-un context de presiune regională, unde și alte state se confruntă cu constrângeri de aprovizionare. În Ungaria, retragerea temporară din exploatare a unui grup nuclear de la Paks, cu o capacitate de aproximativ -500 MW, restrânge posibilitățile de import, accentuând criza energetică la nivel regional.