Autoritățile pregătesc prelungirea măsurilor de siguranță energetică până la data de 30 noiembrie, pentru a gestiona riscurile cauzate de oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, va putea limita consumul marilor consumatori industriali și va putea stopa exporturile de energie în cazul unei crize pe piața de profil. Această decizie este necesară pe fondul faptului că ambele reactoare ale centralei nucleare au fost oprite din cauza secetei care a afectat alimentarea cu apă de răcire.
Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă în luna noiembrie. Hidrologii estimează că debitul va rămâne staționar la 1.300 mc/s în următoarele cinci zile, pentru a crește ulterior până la valoarea de 1.400 mc/s. În contextul actual, debitul Dunării se va situa de aproape trei ori sub media multianuală a lunii octombrie, ceea ce limitează capacitatea de intervenție a centralei.
Situația este agravată de hidraulicitatea foarte scăzută a râurilor din țară, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă. Această stare de fapt afectează direct atât producția de energie din surse hidroelectrice, cât și perspectivele de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă. În prognoza trimestrială, pentru luna octombrie, s-a estimat un debit maxim al Dunării la intrarea în țară de 1.600 mc/s și un minim de 1.200 mc/s.
În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia - Corabia și vor crește ușor pe sectorul Tr. Măgurele - Tulcea. Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi, în general, staționare, cu excepția primei zile din intervalul de prognoză. În acea perioadă, se vor observa scăderi pe râurile din bazinele hidrografice Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe cele din Dobrogea.
În luna octombrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare pe majoritatea râurilor. Pe bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Olt superior și Bistrița, valorile vor fi mai mari, între 50-80%. Totuși, pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și pe cele din Dobrogea, debitele vor fi extrem de mici, situându-se sub pragul de 30% din media multianuală.
Oprirea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă a avut un impact major asupra sistemului energetic, deoarece acestea asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării. Debitele Dunării, care au atins cele mai mici valori din istorie în timpul verii acestui an, au fost factorul determinant pentru suspendarea funcționării unităților nucleare, punând sub presiune întregul echilibru al pieței de energie din România.