România se poziționează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea costurilor cu energia pentru gospodării în prima jumătate a anului 2026. Conform datelor furnizate de Eurostat, prețurile la energia electrică au înregistrat un avans de 51,6% față de perioada cumulată din primul semestru al anului 2025. Această evoluție este semnificativ mai mare decât cea din alte state membre, precum Irlanda, unde creșterile au fost de 19,8%, sau Finlanda, cu un avans de 18,4%.
În ceea ce privește prețurile exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), România deține cel mai ridicat nivel de 46,9 la 100 kWh. Pe urme îi stau Polonia, cu un indicator de 41,1, și Cehia, care înregistrează 34,3. În contrast, cele mai mici costuri pentru consumatorii europeni au fost raportate în Malta, la 13,8, urmată de Ungaria, cu 14,7, și Luxemburg, cu un nivel de 15,5.
Sectorul gazelor naturale prezintă o tendință similară de creștere pentru România, în contextul unei scăderi generale la nivelul Uniunii Europene. În prima parte a anului 2026, prețurile medii la gaze pentru gospodăriile din UE au scăzut la 0,11 euro pe kWh, reprezentând o reducere de 10,2% față de semestrul al doilea al anului 2025. Totuși, România a înregistrat o creștere de 9,3%, fiind urmată de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%.
Analizând prețurile la gaze în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), Suedia deține cele mai mari valori, cu 17,7 la 100 kWh. Portugalia și Țările de Jos urmează cu 15,0 și 13,8. România se situează în partea de jos a clasamentului pentru acest segment, raportând un preț de 0,06 euro pe kWh, la fel ca Slovacia, în timp ce Ungaria are cel mai mic preț de 4,3 la 100 kWh.
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețurile medii la energia electrică au scăzut cu 2,2% în primul semestru al anului 2026, ajungând la 0,28 euro pe kWh. Această scădere este comparabilă cu nivelul de 0,29 euro pe kWh înregistrat în a doua jumătate a anului 2025. În același timp, ponderea taxelor și impozitelor în factura finală a scăzut ușor, de la 28,9% la 28,4%, în perioada menționată.
Evoluția prețurilor la energie rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică, în contextul în care nivelurile actuale depășesc prețurile de dinaintea crizei energetice din 2022. În România, discuțiile privind infrastructura energetică și investițiile în unitățile de la Cernavodă subliniază importanța securității de aprovizionare pentru evitarea unor costuri majore suplimentare pentru consumatorii finali.