Dependența mondială de importurile de energie este estimată să atingă un nivel maxim în anul 2034, pe măsură ce preocupările privind securitatea energetică accelerează procesul de electrificarea economiilor. Conform raportului „Global Energy Scenarios 2026”, publicat de Rystad Energy, transformarea piețelor este determinată de conflictele geopolitice, precum războiul din Ucraina și tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran. Aceste evenimente forțează guvernele să caute surse interne de energie pentru a reduce expunerea la importurile de combustibili fosili.
Europa a reușit o schimbare radicală a structurii importurilor de gaze naturale, reducând ponderea Rusiei de la 36% în 2021 la aproximativ 7,5% până în 2025. În acest interval, gazele naturale lichefiate (LNG) din Statele Unite au crescut de la 6% la circa 21% din importurile europene. Totuși, Rystad Energy avertizează că Europa și Asia concurează pentru aceleași transporturi de LNG, ceea ce poate crea dificultăți în constituirea stocurilor pentru perioada iernii.
O vulnerabilitate majoră identificată în raport vizează aprovizionarea cu motorină, stocurile globale fiind cu aproximativ 14% sub media ultimelor cinci ani. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și restricțiile Moscovei asupra exporturilor de motorină, combinate cu perturbările din Strâmtoarea Ormuz, au amplificat presiunea pe piață. În acest context, marjele de rafinare pentru motorină din Statele Unite au depășit nivelul record de 100 de dolari pe baril, afectând costurile logistice și comerciale.
Deși electrificarea reduce dependența de combustibili fosili, ea generează noi dependențe strategice față de China, care domină producția de tehnologii curate. China controlează 96% din capacitatea de producție a plachetelor de siliciu pentru industria fotovoltaică și 88% din producția mondială de celule fotovoltaice. De asemenea, țara asiatică deține 78% din capacitatea de producție a celulelor pentru baterii și 91% din rafinarea pământurilor rare, riscând să înlocuiască dependența de petrol cu cea de componente chinezești.
În scenariul de referință numit „Pragmatism”, dependența de importuri nete de combustibili fosili ar putea scădea de la nivelul actual de 40% la 26% până în 2050. Această evoluție este susținută de creșterea rolului electricității, care ar putea furniza mai multă energie utilă decât cărbunele, petrolul și gazele naturale la un loc la jumătatea secolului. Totuși, comerțul internațional cu petrol și gaze ar urma să crească până la mijlocul anilor 2030 și să rămână peste nivelul actual până în 2043.
Contextul pieței de combustibili este marcat de volatilitate, petrolul Brent atingând 110 dolari pe baril pe fondul atacurilor din Strâmtoarea Ormuz și al amenințărilor asupra rafinăriilor rusești. În paralel, la nivel local, discuțiile privind securitatea energetică includ și posibila repornire a centralei nucleare de la Cernavodă, într-un moment în care autoritățile analizează și reducerea accizei la benzină pentru protejarea consumatorilor.