Prosumitorii din România au început să oprească injectarea automată a surplusului de energie electrică în rețea, preferând stocarea acestuia în baterii. Această schimbare de comportament are loc într-un moment de alertă energetică, marcat de riscul unei crize de alimentare. Decizia utilizatorilor vine în contextul unei situații tensionate a sistemului, în care capacitatea de producție este afectată de factori externi care pun presiune pe stabilitatea rețelei naționale.
Situația actuală este agravată de faptul că centrala de la Cernavodă a fost oprită din cauza debitului scăzut al Dunării. Acest eveniment a generat temeri privind securitatea energetică a țării, deoarece debitul scăzut afectează procesul de răcire al centralei. În acest scenariu de alertă, capacitatea de a furniza energie electrică constantă este pusă la încercare, ceea ce face ca aportul prosumitorilor să fie critic pentru echilibrul sistemului.
Deși prețurile la energia electrică au cunoscut o creștere, prosumitorii au optat pentru soluția de a păstra energia în unitățile de stocare proprii. Aceștia nu mai oferă surplusul furnizorilor în mod automat, preferând să își gestioneze singuri resursele acumulate. Această tendință de stocare reflectă o schimbare în modul în care utilizatorii mici de energie interacționează cu piața, prioritizând propria siguranță energetică în detrimentul contribuției la rețea.
Problematica este complexă, deoarece prosumitorii au injectat curent în rețea în perioadele de stres energetic anterior. Acum, în ciuda scumpirii energiei, strategia lor s-a mutat către utilizarea bateriilor pentru a evita livrarea surplusului către furnizori. Această decizie ridică întrebări privind viabilitatea economică și utilitatea continuă a injectării de energie în rețeaua națională atunci când sistemul se află în stare de alertă.
Evoluția pieței de energie indică faptul că majorarea prețurilor la energie poate ajunge până la 22%. În timp ce consumatorii casnici pot beneficia de anumite facilități la nivelul gazelor, segmentul non-casnic se confruntă cu presiuni financiare mai mari. Această dinamică a costurilor influențează direct modul în care prosumitorii își calculează rentabilitatea și decid dacă merită să injecteze energie în sistem sau să o stocheze.
Contextul energetic național este marcat de necesitatea extinderii capacităților de stocare, o direcție susținută și la nivel oficial. Ministrul Energiei a indicat faptul că, pentru anii 2027 și 2028, se estimează o dublare a capacității de stocare față de nivelurile actuale. Această dezvoltare este esențială pentru gestionarea fluctuațiilor de producție și pentru consolidarea rezilienței sistemului în fața unor evenimente precum scăderea debitului Dunării.