Sectorul energetic din România traversează o perioadă de expansiune a capacității de producție, în ciuda dificultăților economice întâmpinate pe parcursul anului curent. Datele recente indică faptul că, la începutul lunii octombrie, parcul național de generare de energie a ajuns la un total de 20.730 MW. Această cifră reprezintă un avans net pozitiv de 1.552 MW comparativ cu situația de la prima zi a anului, reflectând o dinamica de dezvoltare pe șantierele de energie.
Cresul principal de putere este susținut de proiectele de tip utility-scale în domeniul energiei solare, unde s-au instalat 1.520 MW de la începutul anului până în octombrie. Această activitate a dus capacitatea totală solară la 4.614 MW. În paralel, energia eoliană a înregistrat o creștere de 305 MW de capacitate în aceeași perioadă, ajungând la un total de 3.441 MW instalate în sistemul național de producție.
Dincolo de sursele regenerabile, parcul de generare include și contribuții din alte surse, precum cele pe gaze, unde Transelectrica a raportat 105 MW de putere nouă. În schimb, sectorul cărbunelui se află într-o etapă de scădere, înregistrând o diminuare de 385 MW. În total, doar prin noile puneri în funcțiune ale proiectelor eoliene, solare și de gaz, România a adus în sistem o putere de 1.930 MW.
Un element crucial al noii configurații energetice este dezvoltarea sistemelor de stocare, care au ajuns la o putere instalată de 1.162 MW la începutul lunii octombrie. Această evoluție reprezintă un salt de 668 MW față de valorile de la finalul anului trecut. De asemenea, segmentul prosumatorilor a crescut cu 695 MW față de începutul anului, atingând o capacitate de 4.149 MW la începutul lunii august, conform ultimelor date publicate de Transelectrica.
Impactul total al noilor capacități aduse în sistem, incluzând stocarea, prosumatorii și regenerabilele, totalizează 3.293 MW de putere nouă. Această diversificare a mixului energetic este susținută de integrarea tehnologiilor de stocare, care ar trebui să ajute la stabilizarea prețurilor pe termen lung. Evoluția indicatorilor de capacitate sugerează că anul 2026 ar putea marca un punct de maturitate pentru aceste investiții în infrastructura energetică.
Evoluția acestor indicatori de producție are loc într-un context macroeconomic marcat de monitorizarea deficitului bugetar, care a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni. Deși execuția bugetară a arătat îmbunătățiri, stabilitatea economică rămâne dependentă de gestionarea inflației și a dobânzilor, elemente care influențează direct capacitatea de investiții în proiectele de infrastructură energetică de amploare.