România se confruntă cu cel mai dificil sezon rece pentru sistemul său energetic din ultimul deceniu, într-un context marcat de o vulnerabilitate majoră a producției interne. Analiza realizată de Frames indică faptul că ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, iar seceta a afectat sever nivelul Dunărei și capacitatea hidrocentralelor. Această situație a pus Sistemul Electroenergetic Național într-o stare de alertă continuă încă de la data de 1 august.
Lipsa energiei nucleare și scăderea producției hidroelectrice au dus la creșteri semnificative ale prețurilor pe piața angro. Pentru livrările de pe 28 octombrie, prețul mediu în Piața pentru Ziua Următoare de la București a ajuns la aproximativ 311 euro pe MWh, fiind cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene monitorizate. În perioadele de vârf de consum, între orele 21:15 și 21:30, prețul din România a depășit pragul de 434 de euro pe MWh, în timp ce Germania și Franța au înregistrat prețuri de circa 249 și 253 euro pe MWh.
O soluție pentru reducerea dependenței de importuri în orele de vârf este intrarea în funcțiune a noii centrale pe gaze de la Mintia, dezvoltată de grupul Mass Global. Proiectul reprezintă o investiție de aproximativ 1,4 miliarde de euro și are o capacitate totală de circa 1.700 MW. Prima turbină a început să transmită energie în rețea pe 15 octombrie, iar operatorul de transport estimează integrarea unei capacități de 1.000 MW până la finalul acestui an, ceea ce ar reprezenta aproape 12% din puterea funcțională actuală.
Ministerul Energiei, sub conducerea lui Dumitru Chisăliță, vizează conectarea la rețea a unor 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027. Această țintă include atât surse regenerabile, cât și unități de producție care nu depind de condițiile meteorologice. Ministrul a subliniat că centralele pe cărbune vor fi scoase din funcțiune doar după ce vor exista alternative funcționale, o abordare care diferă de politicile anterioare de închidere anticipată a grupurilor de producție.
Sectorul fotovoltaic și cel al stocării au cunoscut o expansiune rapidă, numărul prosumatorilor depășind 300.000 la începutul anului. În primele opt luni ale anului 2026, au fost conectate în rețea peste 2.500 MW de capacități noi, dintre care peste jumătate provin din proiecte solare și peste 660 MW din instalații de stocare. Un proiect important este cel de la Ogrezeni, din județul Giurgiu, care va combina 534 MW fotovoltaici cu un sistem de stocare de peste 1 GWh, fiind finalizat estimat în vara anului 2027.
Echilibrul energetic al țării depinde critic de capacitatea de transport și stocare a curentului. În prezent, România exportă surplusul de energie solară la prânz, dar este nevoită să importe energie scumpă după apusul soarelui. Pentru a valorifica eficient producția regenerabilă, analizele estimează că este necesară o capacitate de stocare de cel puțin 3.500 MW, condiție esențială pentru ca România să poată deveni exportator net de electricitate în anul 2027.