Dezvoltarea sectorului energetic poate deveni un motor esențial pentru reindustrializarea României, dacă prețurile energiei rămân competitive și predictibile pe termen lung. Cristian Pîrvulescu, cofondator și CEO ENEVO Group, subliniază necesitatea unei strategii industriale care să fie strâns corelată cu cea energetică. Potrivit acestuia, energia poate susține investiții masive în producție, electrificarea proceselor industriale și dezvoltarea infrastructurii digitale, inclusiv a centrelor de date, oferind astfel un argument solid pentru atragerea investitorilor străini.
ENEVO Group vizează o expansiune accelerată, având ca țintă o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de euro pentru anul 2026, de la 135 de milioane de euro estimat pentru 2025. Compania se concentrează pe proiecte de infrastructură complexă, precum centrala hibridă Ogrezeni din județul Giurgiu, care are o capacitate de 761 MWp. Pentru anul 2026, portofoliul de proiecte în lucru include o capacitate de producție de 1,5 GWp și peste 1 GWh de stocare a energiei.
Portofoliul actual al grupului depășește pragul de 2,5 GWp în proiecte fotovoltaice și 2 GWh în sisteme de stocare, incluzând atât unități finalizate, cât și cele aflate în etapa de construcție. Pe plan internațional, ENEVO Group își extinde activitatea, având contracte în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro în Germania și operațiuni în curs de dezvoltare în Spania. Compania urmărește atingerea unui echilibru de 50-50 între activitatea de pe piața internă și cea de pe piețele externe.
Pentru a asigura prețuri competitive, Cristian Pîrvulescu menționează că integrarea capacităților în rețea și utilizarea bateriilor sunt vitale pentru a corela producția cu momentul consumului. Stocarea permite păstrarea energiei produse în perioadele de ofertă abundentă pentru intervalele de cerere ridicată. În acest context, serviciile oferite prin ENEVO Power și dispeceratul DLC ENEVO OmniSOC sunt esențiale pentru performanța tehnică, valorificarea energiei și asigurarea protecției cibernetice a infrastructurii critice.
Provocările privind securitatea energetică includ și riscul hidrologic, evidențiat de situația de la Cernavodă, unde disponibilitatea resurselor de apă influențează direct capacitatea de producție. Pentru perioada iarna 2026-2027, există îngrijorări legate de posibilitatea ca perioadele de consum ridicat să coincidă cu o disponibilitate redusă a capacităților de producție sau cu constrângeri regionale. Este necesară o evaluare comună a autorităților și a operatorilor pentru a gestiona scenariile cu producție eoliană sau solară redusă.
Evoluția pieței energetice europene indică o schimbare în relația cu furnizorii de tehnologie, precum China, trecând de la simplul import de echipamente la integrarea acestora în sisteme complexe. Europa rămâne o piață atractivă pentru investiții, însă cerințele privind securitatea cibernetică și infrastructura critică devin tot mai stricte. Această tranziție impune parteneriate locale și dezvoltarea de competențe în software energetic, optimizarea bateriilor și mentenanța predictivă pentru a gestiona rețelele moderne.