Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, participă joi, 29 octombrie, la Luxemburg la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie, precum și la reuniunea ministerială a Alianței Nucleare. Agenda discuțiilor vizează securitatea aprovizionării cu energie în perspectiva iernii, tarifele de rețea și direcțiile politicii energetice europene după anul 2030. România urmărește evitarea unei crize de aprovizionare și identificarea unor soluții pentru reducerea vulnerabilității la șocurile piețelor internaționale.
În ceea ce privește stocurile de gaze, depozitele României sunt umplute în proporție de 88%, un nivel situat cu aproximativ zece puncte procentuale sub cifra înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul Uniunii Europene, gradul de umplere este de circa 75%, ceea ce poziționează România peste media europeană. Totuși, gestionarea atentă a acestor rezerve este critică pentru a asigura alimentarea gospodăriilor și a sistemelor de încălzire în perioadele cu temperaturi scăzute.
Pe termen lung, dezvoltarea producției interne reprezintă un pilon major, exemplificat prin proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Acest proiect are ca obiectiv aducerea în producție a aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an, intrarea în funcțiune fiind așteptată în anul 2027. Deși acest proiect nu poate rezolva problemele imediate ale iernii 2026-2027, el poate schimba structura energetică și poate reduce necesarul de importuri prin consolidarea securității naționale.
Echilibrarea sistemului depinde și de finalizarea unor capacități de producție pe gaz, precum centralele de la Mintia și Iernut. Centrala Mintia, cu o capacitate de 1.700 MW, este vizată pentru funcționarea parțială în sezonul rece 2026-2027, în timp ce la Iernut, unitatea de 430 MW are ca obiectiv finalizarea în 2026 și funcționarea la capacitate în primul trimestru din 2027. Aceste infrastructuri sunt esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și reducerea importurilor de electricitate.
Energia nucleară și sursele regenerabile completează strategia de diversificare a mixului energetic. Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este considerat o investiție strategică pentru o producție constantă, independentă de condițiile meteorologice. În paralel, dezvoltarea capacităților eoliene și fotovoltaice necesită investiții masive în stocarea energiei prin baterii și modernizarea rețelelor de transport și distribuție, pentru a evita blocajele sistemului și a permite conectarea noilor producători.
Instabilitatea piețelor de energie este accentuată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care au dus prețul de referință al gazelor peste 97 de euro/MWh. Tensiunile geopolitice afectează direct fluxurile de aprovizionare și prețurile combustibililor. În acest context, volatilitatea prețurilor la petrol și gaze rămâne un risc major pentru stabilitatea economică a regiunii și pentru costurile finale ale energiei pentru consumatori.