Transelectrica investește în dezvoltarea unor noi linii electrice pentru a adapta rețeaua de transport la schimbările semnificative din geografia producției de energie. Deși România dispune deja de aproximativ 9.000 de kilometri de linii electrice, infrastructura actuală trebuie modernizată pentru a gestiona noile fluxuri de energie. Această transformare este dictată de apariția capacităților eoliene și fotovoltaice în zonele cu resurse regenerabile, precum și de creșterea numărului de prosumatori și a capacităților de stocare.
Regiunea Dobrogea reprezintă un punct central în această restructurare a sistemului electroenergetic național. Zona concentrează capacități importante de producție eoliană, fotovoltaică și nucleară, beneficiind totodată de dezvoltarea unor noi proiecte de tip regenerabil. Pentru ca această energie să ajungă la consumatorii din restul țării, Transelectrica dezvoltă o rețea capabilă să preia volumele suplimentare și să gestioneze fluxurile în condiții de siguranță, evitând blocajele în transportul energiei.
Evoluția capacităților de stocare și a prosumatorilor modifică radical modul de funcționare al sistemului. La data de 1 august 2026, instalațiile de stocare din România însumau 989 MW putere instalată, în timp ce puterea instalată la prosumatori ajunsese la 3.897 MW la 1 iunie 2026. Aceste date indică faptul că energia poate fi injectată în rețea din puncte tot mai numeroase, însă disponibilitatea producției regenerabile rămâne dependentă de condițiile meteorologice.
Investițiile majore vizează infrastructura de 400 kV, considerată coloana vertebrală a transportului de energie electrică la nivel național. Printre proiectele strategice se numără dublul circuit Gutinaș–Smârdan, destinat consolidării transportului în estul țării, și linia Medgidia Sud–Constanța Nord, pentru integrarea producției din Dobrogea. De asemenea, proiectul Gădălin–Suceava va ajuta la închiderea inelului de 400 kV al României, crescând siguranța și capacitatea de interconexiune.
Alte proiecte importante includ interconexiunea Suceava–Bălți pentru conexiunea cu Republica Moldova și etapele Axului Banat, precum Reșița–Timișoara/Săcălaz și Timișoara/Săcălaz–Arad. Acestea contribuie la dezvoltarea infrastructurii în vestul țării și la creșterea schimbului pe granițele cu Ungaria și Serbia. Totodată, axul Brazi Vest–Teleajen–Stâlpu este trecut la tensiunea de 400 kV, iar linia Isaccea–Tulcea Vest este transformată în dublu circuit prin proiectul pilot „DigiTEL Power Lines of the Future”.
Sistemul electroenergetic național traversează o perioadă de tranziție marcată de diversificarea surselor de producție. Pe lângă extinderea rețelelor de transport, sectorul energetic este influențat de noi proiecte de infrastructură hidraulică și de dinamica pieței de energie. Aceste evoluții tehnice și de capacitate impun o reconfigurare constantă a modului în care energia este distribuită de la punctele de producție către zonele de consum final.