Sistemul energetic global traversează o schimbare de paradigmă, trecând de la simpla expansiune a surselor regenerabile la focusul pe valoarea întregului sistem. Analiza McKinsey subliniază că, în anul 2025, tranziția nu a reprezentat o înlocuire liniară a combustibililor fosili, ci o extindere a capacităților globale. Această evoluție este marcată de o creștere simultană a energiei verzi și a consumului de resurse convenționale, într-un context în care cererea totală de energie continuă să crească constant.
Datele din 2025 arată un paradox energetic: capacitatea solară globală a avansat cu aproximativ 30%, însă cererea totală de energie a crescut cu 1,3%. În același interval, consumul de cărbune a atins un nou record, iar cererea de petrol a crescut cu aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi. Combustibilii fosili au contribuit cu aproximativ 4,5 exajouli suplimentari la cererea globală, în timp ce gazul natural își menține rolul structural în numeroase piețe economice.
Factori precum dezvoltarea industrială, centrele de date și transportul de mărfuri generează noi fluxuri de cerere, în special în economiile asiatice. Un element structural nou este apariția inteligenței artificiale, care, conform ediției 2026 a „Global Energy Perspective”, devine o sursă majoră de cerere pentru electricitate. Această evoluție forțează autoritățile și investitorii să prioritizeze securitatea energetică și accesibilitatea la fel de mult ca pe decarbonizare.
Investițiile totale în sistemul energetic global au ajuns la aproximativ 3.300 de miliarde de dolari în 2025. Din această sumă, circa 440 de miliarde de dolari au fost direcționate către energia solară, în timp ce 540 de miliarde de dolari au mers către activități upstream în industria petrolieră. Deși investițiile în tehnologii cu emisii reduse au ajuns la niveluri comparabile cu cele din sectorul petrolier și gazier, problema principală rămâne capacitatea de integrare a acestora.
O provocare majoră este dezvoltarea rețelelor și a capacităților de stocare, care nu acompaniază ritmul instalării de energie solară sau eoliană. Fără infrastructură adecvată, valoarea economică a noilor capacități este limitată, deoarece energia produsă nu este întotdeauna disponibilă atunci când sistemul are nevoie de ea. Investitorii trebuie acum să evalueze patru criterii esențiale: accesibilitatea, fiabilitatea, reziliența în fața șocurilor și reducerea emisiilor.
Dependența de anumite piețe reprezintă un risc strategic pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare. În 2025, peste 62% din LNG-ul comercializat internațional provenea din Australia, Qatar și Statele Unite. În sectorul tehnologiilor solare și al bateriilor, China furnizează peste 80% din modulele fotovoltaice și peste 85% din capacitatea globală de producție a celulelor pentru baterii, raportată valoric, creând noi vulnerabilități geopolitice.