Unitățile 1 și 2 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă rămân în stare de oprire sigură, pe fondul scăderii nivelului apei din Dunăre. Decizia de a menține reactoarele oprite este luată de Nuclearelectrica pentru a respecta parametrii tehnici și de siguranță necesari funcționării. Reluarea producției de energie electrică depinde direct de evoluția situației hidrologice și de creșterea nivelului de apă din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră.
Această întrerupere a funcționării afectează semnificativ Sistemul Energetic Național, deoarece cele două reactoare asigură, în mod obișnuit, aproximativ 20% din producția națională de energie. Oprirea simultană a acestora presupune că sistemul trebuie să compenseze absența unei capacități de producție de aproximativ 1.300 MW. Nuclearelectrica utilizează apa din Dunăre pentru procesele de răcire, iar când nivelul apei scade, componentele sistemului de răcire pot ieși din parametrii optimi de exploatare.
Directorul general al companiei, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că situația este dificilă din perspectiva producției, dar că totul este gestionat prin tehnologie și expertiză. Deși reactoarele nu produc electricitate, procesele de răcire și monitorizare continuă prin sisteme independente. Compania subliniază că funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate integral prin utilizarea unor sisteme redundante, proiectate să funcționeze la niveluri diferite ale apei, pentru a proteja pompele și echipamentele.
Nuclearelectrica utilizează această perioadă de oprire controlată pentru a efectua lucrări de mentenanță și pentru a crește reziliența instalațiilor. În paralel, au fost inițiate consultări cu experți pentru a identifica soluții pe termen mediu și lung care să reducă vulnerabilitatea centralei la astfel de evenimente hidrologice. Compania urmează să monitorizeze constant prognozele hidrologice și va anunța reconectarea unităților la rețea imediat ce condițiile de siguranță permit repornirea.
Impactul asupra prețurilor la energia electrică depinde de durata acestei perioade de oprire, de consumul național și de disponibilitatea altor capacități de producție sau de importuri. Deși Nuclearelectrica nu a oferit o estimare a efectelor asupra costurilor, centrala rămâne o sursă critică pentru echilibrarea sistemului, oferind o producție constantă, spre deosebire de sursele regenerabile precum energia solară sau cea eoliană.
Centrala de la Cernavodă reprezintă singura unitate nucleară din România și este esențială pentru stabilitatea energetică. În anul 2025, cele două unități au livrat în Sistemul Energetic Național aproximativ 10,1 milioane MWh, o cantitate care a reprezentat circa o cincime din totalul energiei generate în țară. Această capacitate de bază este vitală pentru menținerea echilibrului între producție și consum în orice condiții meteorologice.