Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost deconectate de la rețea din cauza deficitului de apă din Dunăre. Compania Nuclearelectrica a confirmat duminică, 11 octombrie, că ambele unități se află în stare de oprire sigură, asigurând integritatea proceselor de securitate nucleară. Decizia de a menține unitățile oprite va fi luată în funcție de evoluția situației hidrologice și de momentul în care debitul Dunării va permite reluarea funcționării în condiții optime.
Oprirea simultană a celor două reactoare impune Sistemului Energetic Național necesitatea de a compensa o capacitate de producție de aproximativ 1.300 MW. În mod obișnuit, instalațiile de la Cernavodă asigură circa 20% din totalul producției naționale de energie electrică. Această lipsă temporară de putere obligă sistemul să utilizeze alte surse de energie, fie prin capacități de producție interne, fie prin importuri de pe piețele regionale pentru a menține echilibrul.
Procesul de răcire al centralelor utilizează apa din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră, însă nivelul scăzut al apei afectează parametrii de exploatare. Când debitul scade, componentele sistemului de răcire pot ieși din limitele tehnice permise, forțând operatorul să reducă puterea sau să oprească reactoarele. Pentru a preveni riscurile, Nuclearelectrica utilizează sisteme redundante și proceduri speciale care garantează securitatea nucleară pe întreaga perioadă de oprire.
Directorul general al companiei, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că situația este dificilă din perspectiva producției, dar este gestionată complet prin tehnologie și expertiză. Compania profită de această perioadă de oprire controlată pentru a efectua lucrări de mentenanță și pentru a crește reziliența instalațiilor. În paralel, au fost inițiate consultări cu experți pentru a identifica soluții pe termen mediu și lung care să reducă vulnerabilitatea centralei la astfel de evenimente hidrologice.
Impactul asupra prețurilor la energia electrică depinde de durata acestei opriri, de consumul curent și de disponibilitatea altor capacități de producție. Deși Nuclearelectrica nu a oferit o estimare a efectelor economice, oprirea unei surse constante precum cea nucleară modifică dinamica pieței. Spre deosebire de energia solară sau eoliană, producția de la Cernavodă este esențială pentru echilibrarea sistemului, deoarece poate fi menținută constant pe parcursul întregii zile.
În contextul actual, oprirea reactoarelor de la Cernavodă este monitorizată atent de autorități, existând discuții privind posibila creștere a costurilor pentru consumatori. Deși se estimează că prețurile la energie nu ar putea crește cu mai mult de 20%, incertitudinea hidrologică rămâne un factor de risc. Situația necesită o gestionare atentă a importurilor de energie pentru a proteja stabilitatea rețelei naționale în perioada de secetă.