Uniunea Europeană se pregătește de sezonul de iarnă cu marje de siguranță reduse pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că nivelurile de stocare rămân excepțional de scăzute, după o vară marcată de temperaturi ridicate și secetă. Aceste condiții climatice au forțat utilizarea gazelor pentru generarea electricității, limitând astfel cantitatea disponibilă pentru completarea rezervelor subterane necesare pentru perioada de frig.
Situația este agravată de instabilitatea din Orientul Mijlociu, conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului afectând fluxurile de gaze naturale lichefiate (GNL). Prin Strâmtoarea Ormuz, volumul de GNL a scăzut la doar 15%-25% față de nivelurile de dinainte de conflict. În acest context, Qatarul a anunțat prelungirea declarației de forță majoră privind transporturile de GNL către clienții europeni și asiatici pentru încă o lună, urmând ca livrările către Europa să fie reluate abia în decembrie.
Din cauza creșterii prețurilor, Comisia Europeană a acordat flexibilitate statelor membre, permițându-le să își umple instalațiile de stocare doar până la un prag de 75%-80%. Această măsură vizează evitarea achizițiilor de panică pe piață. Totuși, stocurile medii din UE sunt acum în jur de 70%, o cifră mult mai mică decât cea din noiembrie 2022, când stocurile erau de 94,9%. Printre țările cu cele mai mici niveluri de umplere se numără Letonia, cu 47,1%, Olanda, cu 52,1%, și Germania, cu 55,6%.
Impactul economic este vizibil prin evoluția prețurilor pe piața de referință. Indicele olandez TTF, care se tranzacționa în jurul a 30-31 de euro pe megawatt-oră (MWh) înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, a ajuns la niveluri de 72-74 de euro pe MWh. În septembrie, prețul a depășit chiar pragul de 80-89 de euro pe MWh. Această volatilitate pune presiune pe rețelele electrice, deoarece gazul este adesea utilizat ca producător marginal pentru electricitate.
Companii precum Gasunie au avertizat asupra necesității de a se pregăti pentru o criză care ar putea dura câteva luni. Analistul Ronald Pinto de la Kpler a subliniat că, deși nu se prevăd penurii imediate, sectorul energiei electrice ar putea fi primul care va suferi dacă apare o lipsă de gaze. O situație de penurie ar putea duce la creșteri masive ale prețurilor la electricitate, în special dacă temperaturile sunt scăzute și producția eoliană este redusă.
Regulamentul european privind stocarea gazelor impune statelor membre obligativitatea de a menține rezerve strategice pentru a asigura continuitatea aprovizionării. În perioadele de cerere ridicată, gazele sunt extrase din zăcăminte sau saline pentru încălzirea locuințelor și funcționarea centrelor electrice. Statele care nu posedă instalații de stocare, precum Estonia sau Grecia, sunt obligate prin legislație să semneze acorduri de solidaritate cu alte țări membre pentru a-și securiza propriile rezerve de energie.