Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR) a transmis o scrisoare deschisă Guvernului, alertând autoritățile cu privire la deficitul critic de finanțare pentru sectorul cercetării. Conform instituției, România alocă cele mai mici sume pentru acest domeniu dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Situația este agravată de faptul că investițiile publice în cercetare nu ating pragul de 1% din PIB, fiind într-o poziție de vulnerabilitate extremă față de restul continentului.
Datele furnizate de Eurostat indică faptul că alocările bugetare publice pentru cercetare în România reprezintă doar 0,09% din PIB. Această valoare este de aproape opt ori sub media europeană, situând țara pe ultimul loc în Europa. În plus, România este singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a cunoscut o scădere față de nivelul de acum zece ani. Instituția subliniază, de asemenea, că țara are cei mai puțini cercetători raportați la populația ocupată.
O problemă majoră este reprezentată de rectificarea bugetară propusă de Guvern, care duce la reducerea fondurilor destinate cercetării. Această tăiere vizează aproape în întregime banii naționali utilizați pentru programele de cercetare și afectează sumele rămase de plată până în decembrie. În contextul în care finanțarea de bază a institutelor naționale, Programul Nucleu, a scăzut cu o treime în termeni reali din 2024 până în prezent, specialiștii avertizează că neplata lucrărilor deja realizate poate duce la datorii și la pierderea cercetătorilor.
Reducerea bugetului național pune în pericol și proiectele de cercetare și investiții finanțate prin fonduri europene. Deși suma tăiată din bugetul de stat este de aproximativ 77 de milioane de lei, echivalentul a 0,004% din PIB, consecințele pot fi mult mai mari. Neîndeplinirea obligațiilor asumate în proiectele europene poate genera corecții financiare și recuperarea fondurilor deja acordate. Astfel, o economie de 77 de milioane de lei poate compromite proiecte cu o valoare mult mai ridicată pentru economia României.
Impactul rectificării bugetare se extinde și asupra sectorului educației, unde finanțarea de la bugetul de stat este redusă cu aproximativ 305 milioane de lei. CINCDR susține că cercetarea și educația fac parte din același ecosistem al cunoașterii și nu trebuie tratate ca domenii din care se poate tăia pentru echilibrarea bugetului. Președintele CINCDR, dr. Cristian Mihăilescu, a cerut Guvernului și Parlamentului să renunțe la aceste reduceri și să asigure un calendar multianual predictibil de creștere a finanțării.
În cadrul Uniunii Europene, țările membre sunt încurajate să își crească investițiile în cercetare și dezvoltare pentru a stimula inovația și competitivitatea economică. Obiectivul de atingere a unui prag de 1% din PIB pentru cercetare este o țintă strategică pentru majoritatea economiilor dezvoltate. În România, acest proces de creștere este îngreunat de fluctuațiile bugetare și de dificultățile de alocare a resurselor necesare pentru menținerea competențelor științifice și a infrastructurii de cercetare.