Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash din acest an ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB. Această prognoză vine în contextul unei rectificări bugetare care este necesară pentru actualizarea nivelurilor de venituri și cheltuieli în raport cu execuția curentă. Instituția subliniază că rectificarea este o urgență a noului Guvern, având rolul de a elimina întârzierile la plata unor facturi și de a asigura continuitatea unor servicii esențiale.
Procesul de rectificare vizează asigurarea fondurilor pentru activitatea unor ordonatori principali de credite până la sfârșitul anului. Această măsură este crucială pentru garantarea furnizării medicamentelor, materialelor și prestărilor de servicii medicale. De asemenea, rectificarea este necesară pentru susținerea programelor și facilităților destinate elevilor și persoanelor cu handicap grav, precum și pentru achitarea plăților restante înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale și de spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.
Consiliul Fiscal notează că deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor pentru primele 9 luni, de 3,8% din PIB, este mult inferior nivelului de 5,35% consemnat în anul trecut pentru aceeași perioadă. Totuși, acest indicator este de judecat în raport cu eventualele întârzieri de plată. Acestea pot include facturi din programul Anghel Saligny, rambursări la plata TVA, nevoi neprevăzute ale unor ministere sau obligații care apar în mod intempestiv, cum ar fi sumele câștigate de magistrați în instanță.
Criza politică a reprezentat un factor de dificultate, afectând emiterea de obligațiuni și fluxurile de lichidități. Aversiunea față de risc a alimentat o diminuare a investițiilor străine directe în economie. În același timp, mediul internațional ostil, marcat de războaie, creșterea prețurilor la energie și materii prime și înăsprirea politicilor monetare ale FED și BCE, a lovit suplimentar în economia autohtonă. Consiliul Fiscal avertizează că un proces de consolidare fiscală blocat ar putea duce la o retrogradare a riscului suveran.
O sursă majoră de risc pentru execuția bugetară este reprezentată de absorbția fondurilor europene și de rambursarea sumelor de care poate beneficia România. Bugetul pentru anul 2026 se bazează pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate, în valoare de aproximativ 8 miliarde euro. Din această sumă, 6,5 miliarde euro reprezintă componenta de granturi, iar 1,5 miliarde euro reprezintă componenta de împrumut. Încasarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate.
În ceea ce privește fondurile structurale și de coeziție (FSC) nerambursabile din CFM 2021-2027, la sfârșitul lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă era de 30,8% pentru Programe Naționale și de 27,4% pentru totalul Programelor Naționale și Regionale. Pe ansamblul PNRR, la aceeași dată, rata de absorbție efectivă era de 54,9%, componenta granturi fiind de 63,8%, în timp ce componenta împrumuturi se situa la 36,4%. Această evoluție este monitorizată pentru menținerea echilibrelor fiscale.