Curtea de Conturi a oficializat datele privind execuția bugetară a anului 2024, confirmând un deficit al bugetului general consolidat de 163,6 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 32 de miliarde de euro. Această cifră indică un deficit de 9,3% din PIB, o performanță negativă la nivel european. România se konumază astfel ca singura țară din blocul comunitar care s-a apropiat de pragul critic de 10% deficit bugetar, fiind descrisă ca un campion negativ în cadrul Uniunii Europene.
Analiza execuției bugetare pe bază de numerar indică un deficit de 157 de miliarde lei, echivalentul a 31,4 miliarde de euro, sau 8,9% din PIB. Raportul de audit evidențiază trei direcții principale care au contribuit la această situație financiară dificilă. Printre acestea se numără explozia costurilor cu dobânzile, cheltuielile masive prin Fondul de Rezervă Bugetară și creșterea cheltuielilor curente ale aparatului de stat, care au depășit ritmul veniturilor.
Serviciul datoriei publice a reprezentat un pilon major al cheltuielilor, plățile efectuate ajungând la 34,7 miliarde lei. Această sumă marchează o creștere spectaculoasă de 153,2% față de nivelul înregistrat în anul 2020. Statul a fost nevoit să utilizeze sume împrumutate pentru a acoperi dobânzile datoriilor acumulate anterior, proces prin care s-a încercat rostogolirea datoriilor vechi prin noi împrumuturi cu costuri ridicate.
O altă componentă semnificativă a deficitului provine din utilizarea Fondului de Rezervă Bugetară pentru suplimentări masive. Prin credite bugetare de aproape 60 de miliarde lei, Guvernul a direcționat fonduri suplimentare către ministere-cheie, precum Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor sau Ministerul Finanțelor. În paralel, cheltuielile pentru salarii și pensii au crescut într-un ritm care nu a fost susținut de o economie reală competitivă, alimentând astfel dezechilibrul fiscal.
Problema este accentuată de un model fiscal considerat nesustenabil, în care veniturile bugetare au reprezentat doar 34,1% din PIB. România ocupă locul 26 din 27 în Uniunea Europeană la capitolul colectare a veniturilor. Raportul menționează și existența unor proiecții artificiale, precum suma de 10,5 miliarde lei inclusă la capitolul „Venituri suplimentare încasate din digitalizare”, o estimare fără fundament real în execuție care a influențat cifrele bugetare.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de capacitatea de colectare a veniturilor de către stat. În contextul european, raportul de la Curtea de Conturi subliniază discrepanța dintre nivelul cheltuielilor publice și resursele reale încasate. Această situație pune presiune pe sustenabilitatea fiscală a țării, având în vedere că veniturile raportate la PIB rămân la un nivel mult mai scăzut comparativ cu media celorlalte state membre ale Uniunii Europene.