Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,81% din PIB. Această valoare de 78,3 miliarde de lei reprezintă o evoluție comparativă cu perioada similară a anului trecut, când deficitul era de 5,31% din PIB, echivalând cu 102,47 miliarde de lei. Analiza prezentată de Alexandru Nazare indică faptul că măsurile de consolidare fiscală au început să corecteze dezechilibrele bugetare ale țării.
Veniturile bugetare au cunoscut o creștere de 11,9%, atingând suma de 522,69 miliarde de lei, în condițiile în care cheltuielile au avansat cu 5,5%. Din această perspectivă, încasările din TVA au crescut cu 24,8%, în timp ce contribuțiile de asigurări sociale au înregistrat o majorare de 6,8%. Pe partea de cheltuieli, s-a observat o scădere a cheltuielilor de personal cu 4,43 miliarde de lei față de perioada precedentă, contribuind la dinamica pozitivă a încasărilor.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, fiind cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din 2025. Alexandru Nazare a precizat că fondurile europene au acoperit peste 70% din aceste investiții, reducând presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele din cadrul PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
În prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro prin PNRR, însă mai are de primit 6,43 miliarde de euro aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Alexandru Nazare a avertizat că validarea acestor sume de către Comisia Europeană este crucială pentru finanțarea proiectelor. În cazul în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului poate crește, având în vedere cheltuielile deja efectuate și obligațiile contractuale asumate.
Costurile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, fiind cu 10,69 miliarde de lei mai mari decât în perioada echivalentă a anului trecut. Statul se confruntă cu obligații financiare importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026. Alte presiuni vin din decontările pentru schemele de compensare a energiei și necesarul de finanțare în sistemul de sănătate, reducând resursele pentru alte servicii publice.
Evoluția indicatorilor de consolidare fiscală este monitorizată atent, având în vedere că România trebuie să gestioneze atât investițiile aflate în derulare, cât și angajamentele de apărare prin SAFE. Pregătirea bugetului pentru anul 2027 va fi un exercițiu complex, axat pe reducerea deficitului și acoperirea obligațiilor permanente. Obiectivul principal rămâne evitarea derapajelor fiscale care ar putea crește costurile de împrumut pentru stat și companii.