Analizele recente privind nivelul de bunăstare economică arată o fragmentare profundă a puterii de cumpărare în România, marcată de o concentrare masivă de resurse în zona urbană a capitalei. Conform datelor furnizate de compania de cercetare de piață NielsenIQ, România ocupă locul 32 din totalul de 42 de țări europene analizate în ceea ce privește acest indicator economic. Această poziție reflectă o realitate complexă, unde performanța unor regiuni contrastează puternic cu mediul din restul țării.
Bucureștiul se distinge prin cifre care depășesc semnificativ restul indicatorilor naționali și europeni. Puterea de cumpărare în capitală este estimată la 22.941 de euro pe cap de locuitor, o valoare care o plasează peste media Europei. De asemenea, Bucureștiul reprezintă singura entitate administrativă din România care reușește să depășească acest reper european. În comparație cu media națională, nivelul de cheltuieli disponibile în capitală este de peste două ori mai mare.
Disparitatea dintre cele mai bogate și cele mai sărace zone ale țării este extrem de pronunțată. În timp ce Bucureștiul atinge pragul de 22.941 de euro, județul Giurgiu se află la un nivel de doar 5.816 euro. Această diferență indică faptul că locuitorii Capitalei dispun de de aproape patru ori mai mulți bani pentru consum comparativ cu cei din județul aflat pe ultimul loc în clasamentul puterii de cumpărare. O astfel de prăpastie economică subliniază dificultățile de dezvoltare regională.
Dincolo de capitală, structura economică a țării prezintă doar câteva puncte de rezistență. Doar alte opt județe din România reușesc să mențină o putere de cumpărare peste media națională. Printre acestea, județul Alba este menționat ca fiind cel care se apropie cel mai mult de reperul național de cheltuieli. Această distribuție limitată a bogăției confirmă observațiile analiștilor NielsenIQ privind concentrarea avuției în orașele-capitală, un fenomen observat și în alte state europene.
Schimbările în clasamentele regionale aduc și elemente de noutate pentru anul 2026. Pentru prima dată, județul Vaslui nu mai ocupă poziția de cel mai sărac județ din România, pierzând acest statut negativ. Locul de ultimul clasament în ceea ce privește puterea de cumpărare îi este luat județului Giurgiu. Această inversare a pozițiilor între Vaslui și Giurgiu marchează o nouă etapă în monitorizarea indicatorilor de bunăstare la nivel județean.
Evoluția indicatorilor de putere de cumpărare este strâns legată de dinamica prețurilor și a creditelor din economie. În contextul în care instituții precum BNR pregătesc schimbări pentru rata ROBOR, capacitatea consumatorilor de a gestiona cheltuielile este influențată direct de costul creditelor. Monitorizarea acestor niveluri de venituri disponibile rămâne esențială pentru înțelegerea capacității de consum a populației române în raport cu restul continentului.