O inițiativă parlamentară care propune înghețarea accizei la bere pentru anii 2027 și 2028 a generat discuții în mediul de afaceri. Motivul invocat pentru această măsură este scăderea consumului și a puterii de cumpărare a cetățenilor. Totuși, caracterul selectiv al propunerii ridică semne de întrebare, deoarece aceeași logică economică ar putea fi aplicată și altor produse accizabile, precum carburanții, energia sau băuturile răcoritoare, pentru a proteja efectiv nivelul de trai al populației.
Datele privind execuția bugetară indică faptul că modelul de creștere continuă a accizelor a ajuns la un prag critic. La începutul acestui an, majoritatea accizelor au fost majorate cu aproximativ 10%, afectând produse precum vinul, alcoolul, berea, carburanții și băuturile cu zahăr. În primele nouă luni ale anului, statul a încasat 36,55 miliarde de lei din accize, ceea ce reprezintă o creștere de doar 2,4% față de perioada precedentă, în condițiile unei inflații de 6,6%.
Efectul real al majorărilor fiscale este vizibil în sectorul tutunului, unde acciza a crescut cu peste 20% față de 2023. Prețul a ajuns la aproximativ 719 lei pentru 1.000 de țigări, însă încasările au urmat o creștere de doar 8%, ajungând la circa 18,2 miliarde de lei în 2025. Această discrepanță sugerează că surplusul de taxare nu ajunge la buget, ci este absorbit de comerțul ilegal. Singurele accize care au crescut mai rapid sunt cele la carburanți, cu 6,6%.
Sistemul de taxare este considerat arbitrar în cazul accizei pe zahăr, aplicată exclusiv băuturilor răcoritoare. Această taxă a ajuns în 2026 la 48,4 lei pe hectolitru pentru băuturile cu 5–8 grame de zahăr la 100 ml și la 72,6 lei pentru cele cu peste 8 grame. În paralel, TVA-ul pentru aceste produse a crescut de la 9% la 21% în trei ani. Alte alimente cu zahăr, precum dulciurile sau biscuiții, nu sunt vizate de această taxă specifică.
Majorările de accize au un efect de domino asupra întregii economii, deoarece aceste costuri se transmit în lanț. O nouă indexare a taxelor la începutul anului ar putea duce la creșterea prețurilor la motorină și, ulterior, la prețuri mai mari pentru alimente și servicii. Într-un context în care România se confruntă cu o inflație ridicată în Uniunea Europeană și un salariu real în scădere, stabilitatea prețurilor este esențială pentru evitarea unor șocuri inflaționiste suplimentare.
Evoluția fiscală din România este marcată de o presiune constantă asupra consumului, ceea ce influențează direct indicatorii macroeconomici. În contextul în care inflația a depășit nivelul creșterii încasărilor din accize, autoritățile se confruntă cu dilema dintre creșterea veniturilor bugetare și menținerea stabilității prețurilor. Deciziile privind indexarea taxelor la începutul fiecărui an rămân un factor determinant pentru predictibilitatea mediului de afaceri și pentru puterea de cumpărare a populației.