Situația salariului minim brut în România este marcată de o serie de ajustări frecvente, însă mecanismele de impozitare transformă aceste creșteri în venituri pentru bugetul de stat. În prezent, salariul minim brut este de 4.325 lei, valoare stabilită în urma majorării aplicate la 1 iulie 2026. Sindicatele au solicitat deja noi modificări pentru perioada care urmează, propunând o creștere a acestui prag până la 4.652 lei sau chiar 5.000 lei, începând cu 1 ianuarie 2027.
Evoluția salariului minim din ultimii trei ani reflectă o politică de creșteri succesive, fiind ajustat de cinci ori în această perioadă. În anul 2023, pragul a fost ridicat de două ori, trecând de la 2.550 lei la 3.000 lei și ulterior la 3.300 lei. Ulterior, în 2024, salariul minim a ajuns la 3.700 lei, iar în 2025 a fost stabilit la 4.050 lei, culminând cu valoarea actuală de 4.325 lei aplicată în iulie 2026.
Calculul impactului unei eventuale creșteri de 300 de lei, care ar duce salariul la 4.652 lei brut, indică un beneficiar principal care nu este angajatul. În acest scenariu, angajatorul va suporta un cost suplimentar de 339 de lei pentru fiecare salariat, însă angajatul va beneficia de o creștere netă de doar 116 lei. Această scădere a beneficiului real este cauzată de expirarea facilității de netaxare de 200 de lei din salariu, programată pentru 31 decembrie 2026.
Urmarea financiară a acestor ajustări este că statul încasează o diferență de 223 de lei, ceea ce înseamnă că autoritățile câștigă aproape dublu față de angajat. Această dinamică afectează o categorie vastă de populație, deoarece aproximativ 1,7 milioane de persoane, reprezentând o treime dintre salariații din România, au venituri care depășesc salariul minim cu cel mult 5%. Practic, majorările de pe hârtie se transformă într-o creștere mascată a taxelor.
Deputata USR Cristina Prună a criticat această metodă de gestionare a veniturilor, susținând că guvernele cresc salariile „din pix” pentru a prezenta realizări false. Ea a menționat că a depus un proiect legislativ în Parlament încă din 2022, care vizează reducerea taxelor pe muncă pentru salariile mici fără costuri suplimentare pentru angajatori. Obiectivul propus este ca mai mulți bani să rămână efectiv în buzunarele oamenilor, în loc să fie direcționați către stat.
Contextul fiscal al României este marcat de o povară fiscală ridicată asupra veniturilor mici, aspect confirmat și de raportul Comisiei Europene din acest an. Autoritățile naționale au recunoscut faptul că salariile mici sunt taxate cel mai mult din întreaga Uniune Europeană. Această realitate contribuie la creșterea sărăciei în muncă, deoarece o parte semnificativă din majorările salariale sunt absorbite de sistemul de impozitare, reducând puterea de cumpărare a angajaților.