Ministerul Finanțelor analizează un scenariu de consolidare fiscală care vizează reducerea deficitului bugetar la nivelul de 5% din PIB pentru anul 2027. Această direcție de gestionare a resurselor publice este luată în calcul în procesul de construcție a bugetului, deși nu a fost încă stabilită o țintă certă pentru acea perioadă. Procesul implică agregarea datelor privind cheltuielile de la diverse ministere și coordonarea acestora pentru a asigura respectarea obiectivelor de stabilitate financiară propuse.
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că autoritățile pornesc de la această intenție în elaborarea bugetului. El a menționat că agențiile de rating iau deja în calcul această traiectorie fiscală stabilită de guvern. Deși discuțiile despre ținte exacte nu pot fi finalizate până când bugetul nu este complet integrat în rețea, Alexandru Nazare a subliniat că direcția de mers trebuie să fie în mod cert spre pragul de 5% din PIB.
Planul actual de gestionare a deficitului pentru anul în curs prevede o țintă de 6,2% din PIB. Această valoare a fost stabilită de guvern și de Ministerul Finanțelor, fiind în linie cu cerințele primare. Este important de notat că, pentru anul curent, cerințele venite din partea Ecofin și a Comisiei Europene erau de 6,4% din PIB, însă autoritățile române au optat pentru un prag de 6,2%.
Există o discrepanță între ținta propusă de guvern și Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu agreat în octombrie 2024 cu Comisia Europeană și Ecofin. Documentul oficial menționează pentru anul 2027 un deficit de 5,7% din PIB, indicând faptul că pragul de 5% ar urma să fie atins abia în anul 2028. Totuși, respectarea obiectivelor asumată de guvern este critică pentru a evita calificarea eșecului de către piețe și de către agențiile de rating.
Consolidarea fiscală reprezintă un instrument esențial pentru menținerea credibilității economiei în fața investitorilor internaționali. Dacă guvernul stabilește anumite ținte de deficit și nu reușește să le respecte, riscul de degradare a ratingului țării crește semnificativ. Prin urmare, capacitatea de a implementa reduceri bugetare conform prognozelor este vitală pentru stabilitatea financiară și pentru menținerea încrederii piețelor de capital în indicatorii macroeconomici ai României.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu care implică raportări periodice către instituțiile europene. În cadrul cadrului de monitorizare al Uniunii Europene, țări precum România trebuie să demonstreze că respectă limitele de deficit pentru a evita procedurile de excepție. Această supraveghere este strâns legată de stabilitatea indicatorilor de datorie publică și de capacitatea de finanțare a bugetului de stat în perioade de volatilitate economică.