Datele recente furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că România traversează o perioadă de declin demografic sever, înregistrând cel mai scăzut nivel al natalității din ultimul secol. La data de 1 iulie 2026, populația după domiciliu a României a scăzut la 21,56 milioane de persoane, reprezentând o diminuare de 0,5% față de perioada aceeași din anul precedent. Această tendință este însoțită de o accentuare a procesului de îmbătrânire a societății românești.
Analiza indicatorilor demografici relevă o scădere a populației urbane cu 0,9% față de anul trecut, în timp ce segmentul rural a înregistrat o scădere marginală de 0,02%. Din punct de vedere de gen, populația feminină s-a redus cu 54.300 de persoane, iar cea masculină cu 59.600 de persoane. În structura demografică actuală, populația urbană reprezintă 55,1% din total, în timp ce femeile constituie 51,3% din numărul total de locuitori ai țării.
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a intensificat semnificativ, raportul dintre persoanele vârstnice și cele tinere fiind acum unul de dezechilibru. Conform datelor INS, populația de peste 65 de ani depășește cu 39,2% numărul persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani, care însumează 2.944,1 mii persoane, față de 4.097,7 mii persoane vârstnice. La 100 de persoane tinere revin acum 139,2 persoane de cel puțin 65 de ani, o creștere față de pragul de 135,4 înregistrat în 2025.
Vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani, gruparea de vârstă 45-49 de ani reprezentând cea mai mare pondere în structura demografică, cu 8,6%. Această evoluție reflectă tendința cu care tot mai multe cupluri se limitează la un singur copil sau amână formarea unei familii din cauza incertitudinii profesionale și a costurilor ridicate ale locuirii. Expertiza indică faptul că aceste schimbări sociale vor pune o presiune majoră pe sistemele de sănătate și pe sistemul de pensii.
La nivel european, rata fertilității a coborât la 1,34 copii per femeie în 2024, fiind cel mai scăzut nivel din 2001. România se poziționează printre țările cu cele mai mici rate de fertilitate din Uniunea Europeană, cu valori scăzute în regiuni precum București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov. În contrast cu media europeană, doar două regiuni din România au atins un prag de cel puțin 1,75 copii per femeie, confirmând dificultatea de a atinge nivelul de înlocuire a generațiilor.
Evoluția demografică este strâns legată de indicatorii economici și de stabilitatea pieței muncii, factori care influențează direct deciziile de natalitate. Scăderea numărului de nașteri și îmbătrânirea populației sunt procese care afectează capacitatea de absorbție a forței de muncă și sustenabilitatea fondurilor de asigurări sociale. În contextul european, vârsta mediană a crescut la 44,9 ani la începutul anului 2025, subliniind o tendință generală de declin demografic în întreaga regiune.