Datele oficiale furnizate de INS arată că, la data de 1 iulie 2026, numărul total al populației cu domiciliul în România a fost de 21,5 milioane de persoane. Această cifră reflectă o distribuție specifică între mediul urban și cel rural, în contextul unei tendințe de scădere a numărului de locuitori. Indicatorul de populație după domiciliu vizează persoanele cu cetățenie română care au domiciliul pe teritoriul țării, incluzând posibil și emigranții.
Analiza pe zone de locuire relevă faptul că populația din mediul urban a ajuns la 11,8 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 0,9% față de 1 iulie 2025. În ceea ce privește mediul rural, numărul persoanelor cu domiciliu a fost de 9,6 milioane, reprezentând o scădere ușoară de 0,02% în comparație cu aceeași dată a anului precedentă. Această diferență de ritm de scădere evidențiază o presiune demografică mai pronunțată în orașe.
Din perspectiva distribuției pe sexe, populația feminină s-a situat la 11 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 54.300 de unități față de perioada precedentă. Pe partea masculină, numărul de persoane a fost de 10,5 milioane, ceea ce reprezintă o scădere de 59.600 de persoane față de 1 iulie 2025. Ambele categorii de sex au înregistrat valori mai mici față de raportul statistic raportat la data de 1 iulie a anului trecut.
Procesul de îmbătrânire demografică a cunoscut o accelerare, ponderea populației vârstnice de peste 65 de ani crescând cu 0,3 puncte procentuale. În același timp, ponderea persoanelor tinere, cu vârste între 0 și 14 ani, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale. Populația vârstnică, de 4 milioane de persoane, a depășit cu 39,2% numărul populației tinere, care a fost de 2,9 milioane de persoane, conform indicatorilor monitorizați de INS.
Indicele de îmbătrânire a crescut de la 135,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere în 2025, la 139,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere în 2026. Vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani mai mare decât în anul precedent, în timp ce vârsta mediană a crescut cu 0,5 ani, ajungând la 44,5 ani. Cea mai mare pondere a fost deținută de grupa de vârstă 45-49 de ani, cu 8,6%.
Monitorizarea acestor indicatori demografici este esențială pentru planificarea economică și socială a țării, influențând direct piețele de forță de muncă și sistemele de pensii. Evoluția vârstelor și a structurii pe sexe oferă o imagine clară asupra dinamicii populației cu domiciliu în România, evidențiind provocările legate de sustenabilitatea demografică pe termen lung în contextul scăderii numărului de tineri.