Companiile din zona euro se pregătesc pentru o perioadă de negocieri salariale tensionate, pe măsură ce costurile cu energia și viața cresc. Un recent sondaj realizat de Banca Centrală Europeană relevă faptul că aproximativ 40% dintre marile firme anticipează solicitări de majorări salariale sau consideră că există un risc real de apariție a acestor revendicări. Această cifră este dublă față de nivelul înregistrat în sondajul anterior din iulie, semnalând o posibilă intensificare a presiunilor inflaționiste în regiune.
Deși ritmul general de creștere a salariilor este estimat să încetinească treptat, ajustările vor fi mai lente decât prognozau companiile acum trei luni. Estimările indică faptul că ritmul de creștere a salariilor va coborî de la 3,2% în 2025, la 3% în 2026 și 2,9% în 2027. Pentru BCE, această evoluție este critică, deoarece instituția urmărește modul în care scumpirea energiei se transmite către salarii, riscând un cerc vicios în care majorările salariale să ducă la noi creșteri de prețuri.
Companiile se confruntă cu dificultăți majore în transferarea costurilor suplimentare către consumatori, din cauza sensibilității acestora la prețuri. Aproximativ 90% dintre firmele care vând direct populației au declarat că pot transfera doar parțial sau într-o măsură redusă costurile ridicate către clienți. Situația este diferită pentru companiile care furnizează produse și servicii altor întreprinderi, unde mai puțin de jumătate dintre acestea au indicat limitări similare în procesul de ajustare a prețurilor de vânzare.
Riscurile economice rămân ridicate, deoarece o parte dintre firme anticipează că presiunile vor persista și în anii următori. Printre factorii de risc menționați se numără expirarea contractelor de protecție împotriva fluctuațiilor de preț, scumpirea produselor agricole și efectele întârziate ale majorărilor de costuri din perioadele trecute. Aceste elemente complică perspectiva inflației, deoarece presiunile se pot acumula și pot reapărea constant în cadrul negocierilor comerciale și ale celor salariale.
Paralel cu aceste presiuni, prioritățile de investiții ale firmelor din zona euro suferă schimbări structurale semnificative. Bugetele sunt concentrate tot mai mult în domenii precum inteligența artificială, serviciile cloud, centrele de date, apărarea și electrificarea. În schimb, sectoarele tradiționale, precum industria chimică, alimentară sau textilă, își reduc investițiile din cauza costurilor ridicate, a cererii slabe și a concurenței externe, încercând să își protejeze marjele de profit într-un mediu economic instabil.
Deciziile privind politica monetară rămân într-un moment de maximă sensibilitate pentru economie. BCE a decis joi să mențină dobânzile neschimbate, însă a semnalat posibilitatea unei majorări la următoarea reuniție, în funcție de evoluția inflației și de riscurile economice identificate. Monitorizarea transmiterii costurilor de la energie către salariile angajaților este esențială pentru a evita transformarea unui șoc temporar într-un proces inflaționist de amploare.