România se poziționează pe locul 32 dintr-un total de 42 de țări europene analizate în ceea ce privește puterea de cumpărare pentru anul 2026. Conform datelor din raportul NielsenIQ - NIQ Purchasing Power Europe 2026, indicatorul național de putere de cumpărare pe cap de locuitor este estimat la 11.283 de euro. Această valoare reprezintă circa 53% din media europeană calculată pentru întregul continent, evidențiind un decalaj semnificativ față de nivelul general al restului statelor membre.
Evoluția indicatorului pentru economia română arată o tendință negativă în raport cu perioada precedentă. Comparativ cu datele din 2025, România a coborât o poziție în clasamentul european al puterii de cumpărare. Această scădere reflectă dificultățile economice prin care trece țara, în condițiile în care inflația rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar creșterea salariilor nu este suficient de rapidă pentru a compensa presiunea asupra prețurilor.
Diferențele de nivel de trai între România și alte state europene rămân majore, în special în comparație cu cele mai bogate economii. Un exemplu extrem este reprezentat de Liechtenstein, unde un cetățean dispune anual de 78.520 de euro pentru cheltuieli. Această sumă este de peste șapte ori mai mare decât media disponibilă pentru un locuitor din România, subliniind prăbușirea raportului de putere de cumpărare față de statele cu venituri foarte ridicate.
Deși decalajul față de alte țări din regiune nu este atât de pronunțat ca cel față de Occident, economia locală este descrisă ca fiind anemică. Situația este agravată de faptul că nivelul de cheltuieli per capita rămâne sub pragul de 11.300 de euro. Această constănță a indicatorilor sub media europeană de 42 de state subliniază dificultatea de a atinge standardele de consum ale restului continentului.
Raportul evidențiază, de asemenea, o problemă structurală specifică de concentrare a resurselor. În multe state europene se observă o concentrare a avuției în orașele-capitală, însă România se remarcă în mod special prin disparitatea dintre București și restul țării. Această distribuție neuniformă a puterii de cumpărare contribuie la profilul economic particular al României în cadrul hărții europene de consum.
Contextul economic regional este marcat de provocări structurale, precum și de schimbări legislative și de piață. În timp ce unele țări precum Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia gestionează deficitul de forță de muncă, România se confruntă cu presiunea inflației. Aceste dinamici influențează direct capacitatea de consum a populației și stabilitatea indicatorilor macroeconomici pe termen lung în cadrul zonei europene.