România se află în grupul statelor membre cu cele mai mici cheltuieli dedicate protecției sociale raportate la produsul intern brut, conform datelor publicate de Eurostat. În anul 2025, cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au înregistrat un prag de 5.183 miliarde de euro. Această sumă reprezintă o creștere de 4,9% față de nivelul raportat în anul 2024, reflectând o tendință de creștere a bugetelor dedicate acestui sector la nivelul întregului bloc european.
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu protecția socială au reprezentat 27,5% din PIB în 2025, ceea ce indică o ușoară creștere de 0,2 puncte procentuale față de perioada precedentă. În ceea ce privește distribuția pe state membre, România a înregistrat un nivel de 17,06% din PIB. Această cifră este una dintre cele mai scăzute din Uniune, fiind depășită doar de Ungaria, care a raportat 16,7%, Malta cu 13,8% și Irlanda, care deține cel mai mic procent, situat la 11,7%.
În contrast cu poziția României, alte state europene alocă resurse semnificativ mai mari pentru protecția socială. Austria a raportat cele mai ridicate cheltuieli, atingând 32,4% din PIB, urmată de Finlanda, cu 32,2%, și de Franța, care a înregistrat un procent de 32,1%. Deși cheltuielile exprimate în euro au crescut în toate statele membre UE în 2025, România a înregistrat una dintre cele mai mici creșteri, cu o majorare de doar 0,7% față de anul trecut.
Analiza pe categorii de cheltuieli arată că pensiile de vârstă constituie cel mai mare segment, reprezentând 41,5% din totalul resurselor, respectiv 2.152 miliarde de euro. Pe locul al doilea se află cheltuielile pentru sănătate, care au însumat 30% din total, adică 1.556 miliarde de euro. Alte componente ale acestui buget includ resursele direcționate către familii și copii, pensiile de boală sau de urmaș, șomajul și alte categorii de excludere socială sau neclasificate.
Din perspectiva creșterilor procentuale, România nu se compară cu dinamismul observat în alte țări membre. Cele mai mari creșteri ale cheltuielilor au fost înregistrate în Croația, cu 15,4%, Bulgaria, cu 12,1%, și Lituania, cu 11,6%. Pe partea opusă, alături de România, Grecia a înregistrat o creștere minimă de 0,6%, în timp ce Finlanda a urmat cu o creștere de 1,3%, evidențiind o diversitate mare în modul în care statele europene își ajustează bugetele de protecție socială.
Evoluția acestor indicatori macroeconomici este strâns legată de disciplina fiscal-bugetară și de capacitatea statelor de a menține ratinguri de țară stabile. În contextul european, gestionarea bugetelor publice este esențială pentru credibilitatea economică, având în vedere că agențiile de rating monitorizează constant capacitatea guvernelor de a susține cheltuielile sociale fără a compromite stabilitatea financiară a statului.