Prognoza actualizată pentru rectificarea bugetară indică o evoluție economică complexă pentru România în anul 2026. Deși activitatea economică reală este estimată să scadă cu 0,4%, valoarea nominală a PIB va crește la 2.086,3 miliarde lei, de la 2.056 de miliarde lei în prognoza anterioară. Această diferență este explicată de revizuirea în sus a deflatorului PIB, care trece de la 7,2% la 8,5%, reflectând creșterea prețurilor în economie.
Scăderea activității economice este influențată de accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au generat șocuri pe piețele produselor energetice. Aceste evenimente au crescut costurile de producție și transport, suprapunându-se peste măsurile de consolidare fiscal-bugetară și inflația ridicată. Rezultatul este o reducerea puterii de cumpărare a populației și o perioadă prelungită de ajustare a consumului privat, în contextul unei cereri modeste pe piața internă.
Sectorul industrial va resimți impactul major, cu o estimare de reducere a valorii adăugate brute de 3,4%. Această scădere reflectă rezultatele din prima parte a anului și costurile ridicate ale energiei și consumurilor intermediare. În paralel, sectorul serviciilor va înregistra o scădere a valorii adăugate brute de 1,9%, fiind afectat de performanțe slabe în comerț, transporturi și servicii de piață, pe fondul cererii interne limitate.
Construcțiile și agricultura reprezintă singurele segmente cu evoluții pozitive peste așteptări. Prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din construcții a fost majorată de la 5,5% la 10,1%, susținută de investiții și proiecte de infrastructură. Agricultura va avea o creștere de 5,1%, datorită unei producții vegetale favorabile la culturile de toamnă, contribuția acestui sector reușind să atenueze parțial efectele negative din industria și serviciile de piață.
Consumul privat este estimat să scadă cu 1,6% în 2026, pe măsură ce veniturile reale sunt afectate de inflația ridicată. Totodată, rata șomajului BIM este revizuită în sus, de la 6,3% la 6,6%, pe măsură ce activitatea economică este mai puțin favorabilă. Din perspectiva externă, deficitul comercial este estimat la 33,4 miliarde euro, cu exporturi de bunuri de 100,4 miliarde euro și importuri de 133,8 miliarde euro.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de dinamica prețurilor și de stabilitatea pieței de energie. În România, monitorizarea deflatorului PIB și a inflației este esențială pentru înțelegerea modului în care creșterea prețurilor transformă valorile nominale ale economiei. Această distincție între creșterea în termeni reali și cea nominală este un element cheie în analiza stabilității bugetare și în prognozele de mediu de termen lung.