Investițiile străine directe în România au înregistrat o scădere masivă în perioada anului 2026, conform datelor oficiale furnizate de Banca Națională a României (BNR). În primele opt luni ale acestui an, fluxul de capital a scăzut cu 62,5%, ajungând la valoarea de 2,12 miliarde de euro, de la nivelul de 5,66 miliarde de euro raportat în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție negativă marchează o schimbare drastică față de performanța de anul anterior.
Anul 2025 fusese unul de consolidare pentru România pe piața europeană, când țara se situa pe locul 11 în Europa. Atunci, România a atras 109 proiecte de investiții străine directe, reprezentând o creștere de 16% față de 2024, într-un context de declin la nivel european. În acea perioadă, numărul locurilor de muncă generate de aceste proiecte a crescut cu 39%, atingând un total de 5.710 de posturi noi, conform analizelor EY.
Situația actuală din 2026 este mult mai critică, în special pentru segmentul investitorilor nerezidenți. Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, a semnalat că investițiile nerezidenților au scăzut cu aproximativ 82% în primul semestru, de la 3,72 miliarde de euro în 2025 la doar 669 de milioane de euro în 2026. Mai mult, în trimestrul al doilea al anului curent, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, în cuantum de -521 milioane de euro, cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent.
Analistul economic Adrian Negrescu descrie situația actuală a României ca fiind o „brânză bună în burduf de câine”, subliniind contrastul dintre potențialul geografic și resursele naturale și deciziile politice. Conform acestuia, instabilitatea fiscală, birocrația și lipsa de predictibilitate, precum discuțiile despre creșterea TVA sau a impozitului pe marile companii, descurajează investitorii. Adrian Negrescu menționează că aceste semnale, alături de dificultățile administrative pentru obținerea vizelor de business, afectează capacitatea țării de a atrage unități greenfield sau fabrici.
Comparația cu regiunea evidențiază o diferență de performanță majoră între România și vecinii săi. În Bulgaria, fluxul net de investiții străine directe a crescut la 3,83 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026, de la 1,91 miliarde de euro în perioada precedentă, fiind impulsionat de adoptarea monedei euro. Ungaria a reușit, de asemenea, să atragă investiții masive în sectoarele software și auto, beneficiind de un acord cu Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor UE.
Evoluția indicatorilor economici relevă o tranziție de la o perioadă de creștere a proiectelor de investiții în 2025, când România depășea media europeană, către o perioadă de scădere bruscă în 2026. Această fluctuație reflectă impactul stabilității politice și al coerenței politicilor publice asupra atractivității economice a unei țări în cadrul pieței unice europene.