România se confruntă cu un necesar de investiții de 75 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în deceniul curent. Această cifră a fost prezentată în cadrul unei conferințe organizate de AHK România, unde reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au subliniat că parteneriatele public-private ar putea deveni principalul mecanism de finanțare pentru proiectele viitoare. Obiectivul central este recuperarea decalajului dintre creșterea economică și capacitatea rețelelor de transport.
Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), a avertizat că economia țării a crescut mai rapid decât infrastructura sa în ultimii 20 de ani. El a menționat că transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei, fiind esențiale pentru industrie, comerț și exporturi. Fără o modernizare a căilor ferate, șoselelor și porturilor, reziliența economică este pusă în pericol, fiind necesară o acțiune rapidă pentru a ține pasul cu ritmul pieței.
În ceea ce privește sursele de capital, Mariana Ioniță, secretar general în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a indicat că până în prezent au fost accesate aproximativ 17,5 miliarde de euro din fonduri europene. Strategia de investiții a ministerului include și alocări bugetare, cu o propunere de direcționare a a 2% din PIB către acest sector pe parcursul următorilor 10 ani, alături de împrumuturi. Prioritățile vizează dezvoltarea rețelei rutiere, precum și modernizarea infrastructurii feroviare, maritime și aviatice.
Pe plan regional, Republica Moldova pune accent pe dezvoltarea transportului feroviar și fluvial, continuarea Autostrăzii Unirii și modernizarea portului Giurgiulești. Mircea Păscăluță, secretar de stat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, a explicat că infrastructura este vitală pentru competitivitatea economică și integrarea europeană. Acesta a propus crearea unui sistem logistic regional interconectat care să includă porturile Giurgiulești, Galați și Constanța, servind astfel și pieței europene și Ucrainei.
Evenimentul a fost organizat în contextul unei misiuni economice a opt companii germane, precum Duisburger Hafen AG (Duisport), Bayernhafen și TriCon Container-Terminal Nürnberg, care vizitează România și Republica Moldova. Companiile participante se concentrează pe soluții de transport multimodal, operare portuară, digitalizare și tehnologii inteligente. Misiunea, desfășurată în perioada 26-30 octombrie 2026, include activități în București, Brăila, Galați, Constanța și Giurgiulești, vizând identificarea de noi parteneri de afaceri.
Dezvoltarea infrastructurii de transport rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică regională, având în vedere impactul direct asupra fluxurilor comerciale. În România, proiectele de drumuri și căi ferate sunt adesea supuse unor constrângeri bugetare severe, ceea ce explică orientarea către modele de finanțare alternative. Integrarea porturilor de la Dunăre cu cele din Marea Neagră reprezintă un pas strategic pentru consolidarea poziției logistice a zonei în raport cu restul continentului european.