Comitetul de politică financiară al Băncii Angliei a emis, la sfârșitul lunii septembrie, o evaluare trimestrială a riscurilor care evidențiază pericolele asociate sectorului tehnologic. Instituția avertizează că prețurile activelor strâns legate de inteligența artificială sunt expuse unei posibile corecții mult mai abrupte decât cea observată în luna iulie. Un astfel de scenariu ar putea genera consecințe negative asupra randamentelor titlurilor de stat și asupra ritmului de creștere a economiei la nivel global.
Analiza comitetului pune accent pe creșterea nivelului de îndatorare în rândul companiilor care activează în acest domeniu de tehnologie. Un aspect critic semnalat de experți reprezintă existența unor aranjamente circulare de finanțare între actori. Acestea funcționează prin situații în care furnizorii de cipuri și de capacitate de calcul oferă finanțare direct clienților care le achiziționează produsele, creând un cerc de dependență financiară.
Dimensiunea datoriei pentru proiectele ce implică inteligența artificială este extrem de ridicată, depășind în anumite scenarii emisiunile suverane ale unor state. Conform datelor furnizate de comitet, volumul datoriei emise în anul 2026 pentru proiecte legate de inteligența artificială este mai mare decât emisiunea anuală a unor țări precum Regatul Unit. Această cifră subliniază amploarea investițiilor și riscul de scalare a datoriilor în acest sector.
Discuțiile privind o eventuală bulă în inteligența artificială se concentrează până în prezent pe evaluările bursiere, însă riscul se extinde acum și în alte zone. Datoria contractată pentru dezvoltarea și gestionarea centrelor de date mută presiunea financiară direct în bilanțurile băncilor și ale fondurilor de credit. Această evoluție transformă un risc de piață într-un risc sistemic pentru instituțiile financiare care gestionează aceste active.
Pentru a gestiona eventualele perioade de instabilitate, Comitetul de politică financiară a decis menținerea amortizorului anticiclic de capital la un nivel de 2%. Această măsură reprezintă o rezervă suplimentară pe care băncile britanice sunt obligate să o constituie în perioadele de expansiune economică. Scopul acestei provizioane este de a asigura capacitatea băncilor de a absorbi pierderile în cazul în care piața traversează perioade de declin.
Monitorizarea riscurilor de creditare și a volatilității activelor rămâne un element central în supravegherea stabilității financiare. În contextul actual, instituțiile de supraveghere urmăresc atent modul în care datoria corporativă și investițiile masive în infrastructură tehnologică influențează reziliența sistemului bancar și capacitatea de absorbție a șocurilor economice externe.