Băncile centrale au realizat achiziții de 321 de tone de aur în timpul trimestrului al treilea din anul 2026. Această evoluție reprezintă cel mai rapid ritm de acumulare a metalului prețios înregistrat de la finalul anului 2024, conform unui studiu realizat de Consiliul Mondial al Aurului (WGC). Procesul de cumpărare a accelerat semnificativ după un început de an caracterizat printr-un ritm lent, în ciuda volatilității cotațiilor de pe piață.
În primele nouă luni ale anului 2026, volumul total de aur acumulat de băncile centrale a ajuns la aproximativ 675 de tone. Această cifră este ușor peste nivelul raportat în aceeași perioadă a anului 2025, indicând o tendință de creștere a cererii. Instituțiile monetare au continuat să susțină această cerere chiar dacă prețul aurului a fost influențat de aprecierea dolarului și de așteptările privind menținerea ratelor dobânzilor la niveluri ridicate.
Din perspectiva actorilor individuali, China și Polonia s-au impus ca cei mai mari cumpărători în trimestrul al treilea, achiziționând 63, respectiv 41 de tone. În opoziție, Rusia a funcționat ca principalul vânzător pe piață, reducându-și rezervele de aur cu un total de 19 tone. WGC menționează că prețurile mai scăzute și aprecierea dolarului au oferit anumite stimulente pentru ca unele bănci centrale să își mărească volumul de achiziții.
Datele privind tranzacțiile prezintă o complexitate majoră, deoarece o parte semnificativă din operațiuni nu este raportată public. Aproape două treimi din achizițiile estimate de WGC nu sunt vizibile în datele oficiale furnizate de autoritățile monetare. În același timp, segmentul bijuteriilor a suferit o scădere drastică de 17% în trimestrul trei, ajungând la 313 tone, ceea ce constituie cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din anul 2000.
Scăderea cererii pentru bijuterii a fost determinată de inflația ridicată și de modificările fiscale aplicate în China și India. Aceste factori au afectat direct puterea de cumpărare a consumatorilor, ducând la o scădere a volumului de tranzacționare. Presiunile generate de scumpirea energiei au contribuit, de asemenea, la contextul economic dificil în care s-au desfășurat aceste activități de cumpărare și vânzare a metalului prețios.
Monitorizarea rezervelor de aur rămâne un indicator economic esențial pentru stabilitatea monetară globală. Evoluția acestor stocuri este influențată de factori macroeconomici precum politicile băncilor centrale, fluctuațiile cursului de schimb al dolarului și dinamica inflației. Analiza acestor fluxuri de capital oferă perspective asupra strategiilor de protecție a rezervelor naționale în perioade de incertitudine economică și volatilitate a piețelor financiare internaționale.