Bursa Română de Mărfuri (BRM) pune accent pe dezvoltarea unor noi produse bursiere care să aibă suport în economia reală, vizând în special sectoarele agriculturii și energiei. Septimiu Stoica, președintele AGA al BRM, a declarat că scopul este de a completa oferta de instrumente financiare disponibile în România. Această strategie vizează crearea unor produse care să răspundă nevoilor concrete ale economiei, bazându-se pe experiența participanților activi din piața de capital.
În sectorul agricol, BRM intenționează să transforme certificatele de depozit pentru semințe de consum, cereale și oleaginoase într-un produs bursier propriu-zis. Această transformare va deveni posibilă după ce bursa se va califica oficial ca registrator al acestor hârtii de valoare. Obiectivul final este organizarea unei piețe agricole similare cu modelul istoric din România, moment în care prețul grâului era dictat direct de bursele românești.
În ceea ce privește sectorul energetic, BRM a lansat deja trei produse noi dedicate surselor regenerabile. Printre acestea se numără o piață pentru contracte PPA (Power Purchase Agreement) cu maturități de la 7 la 20 de ani, având Nuclearelectrica ca prim semnatar. De asemenea, a fost introdus produsul „profil solar” pentru vânzarea energiei în intervalele de producție efectivă și o piață dedicată tranzacționării capacității de stocare a energiei.
Pentru a susține aceste noi instrumente, BRM a inițiat demersurile necesare pentru autorizarea unui sistem multilateral de tranzacționare și a unui OTF (Organised Trading Facility). Aceste structuri vor permite tranzacționarea produselor derivate care au ca activ suport elemente din sectorul energetic. Septimiu Stoica a subliniat însă dificultățile întâmpinate în procesele de autorizare, susținând că inițiativa privată trebuie să joace un rol mai important în dezvoltarea instrumentelor.
Dezvoltarea acestor piețe este văzută ca o oportunitate de a crea o nouă industrie, în special în zona stocării energiei prin baterii. Septimiu Stoica a menționat că această activitate ar putea fi finanțată direct prin intermediul pieței de capital. Președintele AGA a insistat că impulsul creator trebuie să vină de la intermediari, deoarece aceștia cunosc cel mai bine nevoile celor care caută finanțare și ale celor care pot oferi capital.
Evoluția piețelor de capital din Europa de Est indică o tendință de diversificare a instrumentelor financiare pentru a acoperi sectoarele strategice. În România, dezvoltarea unor produse derivate și a unor piețe de tranzacționare specializate precum OTF reprezintă pași către maturizarea infrastructurii financiare. Această direcție urmărește trecerea de la un număr limitat de acțiuni la o gamă largă de contracte, de la cele spot la cele la termen.