Indicele BET, reperul principal pentru piața de capital de la Bursa de Valori București, a închis vineri, 9 octombrie, cu un recul de 0,5%. Această scădere vine după o ședință de joi caracterizată prin stagnare și o perioadă de scăderi care a întrerupt o serie de cinci zile de creșteri consecutive. În ciuda acestui recul de final de săptămână, indicele de referință a reușit să bifeze a doua săptămână consecutivă pe plus, după ce anterior a înregistrat cinci săptămâni de scăderi.
Activitatea de tranzacționare a fost marcată de o lichiditate extrem de scăzută în această ultimă zi de lucru. Valoarea totală a tranzacțiilor realizate cu acțiuni pe Piața Reglementată a însumat doar 28 de milioane de lei. Această cifră reprezintă a doua cea mai slabă lichiditate dinregistrată în cursul anului 2026, fiind semnificativ sub media zilnică de 120 de milioane de lei raportată de la începutul anului, conform datelor furnizate de BVB.
Din punct de vedere al performanțelor pe companii, indicele BET a înregistrat o scădere de 0,05%, în timp ce indicele sectorului de energie și utilități, BET-NG, a pierdut 0,9%. Din structura indicelui BET, Hidroelectrica a înregistrat un avans negativ de 3,9%, urmată de Electro-Alfa cu -1,7%, Electrica cu -1,6% și Transgaz cu -0,6%. În contrast cu aceste scăderi, acțiunile One United Properties au înregistrat o creștere de 3,4%.
Evoluția de la începutul săptămânii a fost marcată de o volatilitate ridicată și de marcări de profit. Luni, BET a urcat cu aproximativ 4% după ce agenția S&P a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor. Totuși, optimismul a scăzut pe parcursul zilelor următoare, iar miercuri indicele a pierdut 1%, moment în care toți indicii principali ai bursei au închis în teritoriu negativ, după o corecție anterioară de peste 10% față de maximul din august.
Decizia de menținere a ratingului de către S&P este crucială pentru menținerea României în universul de investiții al fondurilor internaționale. Acestea nu pot deține datorie suverană din categoria speculativă. Totuși, perspectiva negativă indicată de agenție subliniază riscul unei retrogradări dacă ajustarea fiscală pierde din ritm sau dacă autoritățile nu reușesc să contureze un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027–2028, influențând astfel costurile de împrumut ale statului.
Contextul macroeconomic rămâne strâns legat de stabilitatea fiscală și de capacitatea guvernului de a gestiona finanțele publice. Monitorizarea evoluției deficitului bugetar este esențială pentru apetitul investitorilor față de activele românești. În acest context, deciziile privind consolidarea fiscală și adoptarea unui cadru bugetar pentru anii 2027–2028 vor determina dacă România își păstrează accesul la capitalul de la fondurile internaționale de investiții.