Sectorul tehnologic se pregătește să devină un emitent net de datorii pe termen lung mai mare decât guvernul SUA până în anul 2027. Această previziune a fost făcută de fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak, care a subliniat amploarea cererii de capital generată de investițiile masive în inteligența artificială. Schimbarea indică o reconfigurare a piețelor de capital, unde sectorul privat atrage finanțări care aparțin tradițional statelor.
În cadrul evenimentului Bloomberg New Economy Forum, desfășurat la New Delhi, Rishi Sunak a explicat că cererea de capital este extrem de ridicată. El a menționat că, dacă ne referim la datoria cu scadențe de peste 10 ani, companiile de tehnologie ar putea emite net mai multă astfel de datorie decât guvernul SUA începând de anul viitor. Această evoluție aduce presiune suplimentară pe randamentele obligațiunilor la nivel global.
Analiza realizată de Capital Group arată dimensiunea uriașă a finanțării pentru infrastructura de inteligență artificială. Până la 31 august, cinci companii hyperscaler, respectiv Alphabet, Amazon, Meta, Microsoft și Oracle, au emis obligațiuni în valoare totală de 240,7 miliarde de dolari. Din această sumă, 66 de miliarde de dolari au fost emise în monede altele decât dolarul american, reflectând diversitatea pieței de finanțare.
Dacă se includ emisiunile în dolari ale companiilor Nvidia și SpaceX, totalul ajunge la 224,5 miliarde de dolari în obligațiuni denominate în moneda americană. Această cifră reprezintă aproximativ 70% din valoarea de 321 de miliarde de dolari a emisiunilor de titluri de stat americane cu scadența de 10 ani din aceeași perioadă. Diferențele de randament pentru obligațiunile pe termen lung ale companiilor implicate în AI au început să se mărească semnificativ.
Cheltuielile de capital ale celor cinci hyperscaleri sunt estimate de Capital Group la 2,4% din PIB-ul SUA în 2026 și la 3,2% în 2027. Rishi Sunak a observat că extinderea infrastructurii pentru AI se suprapune peste o presiune structurală cauzată de incapacitatea guvernelor europene de a menține disciplina fiscală. Această lipsă de control bugetar este asociată de acesta cu ascensiunea populismului politic în diverse regiuni.
Această concentrare de capital în sectorul tehnologic are loc într-un context de constrângeri bugetare pentru guvernele europene. În timp ce companiile private accesează piețele pentru a finanța inovația, statele se confruntă cu dificultăți de gestionare a deficitelor. Capacitatea acestor investiții masive de a genera venituri suficiente pentru a justifica sumele angajate rămâne, totodată, o incertitudine majoră pentru investitorii de pe piața obligațiunilor.